Încălzirea globală: Concentrațiile de metan continuă să crească

Concentrațiile de metan din atmosferă cresc constant, într-un ritm care chiar s-a accelerat în ultimii ani, amenințând traiectoria climatică a planetei în pofida promisiunilor multor țări de a reduce drastic emisiile acestui puternic gaz cu efect de seră, avertizează marți, 10 septembrie, cercetătorii, potrivit Le Figaro.

„Metanul crește mai rapid în termeni relativi decât orice alt gaz cu efect de seră major și se află acum la niveluri de 2,6 ori mai mari decât în perioada preindustrială”, scrie o echipă internațională de oameni de știință sub egida Global Carbon Project, într-un studiu publicat în revista Environmental Research Letters.

Concentrații din ce în ce mai mari

Metanul (CH4) este al doilea gaz cu efect de seră legat de activitatea umană, după dioxidul de carbon (CO2). Aproximativ 40% din metan provine din surse naturale, în special din zonele umede, dar majoritatea (aproximativ 60%) este legată de activitățile umane, cum ar fi agricultura (creșterea rumegătoarelor și cultivarea orezului), combustibilii fosili și deșeurile.

Potențialul său de încălzire este de peste 80 de ori mai mare în 20 de ani decât cel al CO2, dar durata sa de viață este mai scurtă, ceea ce îl face o pârghie importantă în încercarea de a limita încălzirea globală pe termen scurt.

Inventarul realizat de oamenii de știință arată însă că traiectoria urmată nu este cea corectă și că concentrațiile de metan din atmosferă – metanul emis minus o parte absorbită de sol și de reacțiile chimice din atmosferă – au continuat să crească.

„Aproape toate țările”

Creșterea în atmosferă a fost de 6,1 milioane de tone pe an în medie în anii 2000, apoi de 20,9 milioane de tone în anii 2010. Creșterea s-a accelerat și mai mult în ultimii ani, la rate care nu au mai fost înregistrate de la începutul măsurătorilor continue în anii 1980, ajungând la 41,8 milioane de tone în 2020, dublu față de media deceniului precedent.

„Emisiile antropice au continuat să crească în aproape toate țările din lume, cu excepția Europei și Australiei, care înregistrează o scădere lentă”, a declarat pentru AFP Pep Canadell, director executiv al Global Carbon Project și coautor al studiului, cu sediul la Canberra (Australia).

Creșterile au fost determinate în principal de emisiile provenite din extracția cărbunelui, producția și utilizarea de petrol și gaze, creșterea bovinelor și ovinelor și descompunerea alimentelor și a materiei organice în depozitele de deșeuri.

Cauzele naturale sunt, de asemenea, în joc. „Creșterea din 2020, și în special din următorii doi ani, a fost cauzată de o perioadă destul de excepțională a fenomenului La Niña, care aduce condiții mai umede decât media în multe părți ale lumii, în special la tropice”, explică Pep Canadell.

Aceste condiții favorizează producția naturală de metan în zonele umede, în special la tropice, care sunt principala sursă naturală de gaz. Iar fenomenul La Niña este așteptat să revină în acest an. Anul 2020 a cunoscut și un efect paradoxal al luptei împotriva Covid-19, evidențiat deja într-un studiu: reducerea poluanților legați de transport (NOx) a încetinit indirect eliminarea metanului din atmosferă.

„Un miraj”

Oricum ar fi, traiectoria metanului pare să nu fie în concordanță cu recomandările experților în climă mandatați de ONU (IPCC) de a menține încălzirea globală sub 2°C și cu promisiunile făcute de guverne.

În 2021, Uniunea Europeană și Statele Unite au lansat un „angajament global” pentru reducerea emisiilor globale de metan cu 30 % până în 2030 față de 2020. Acesta include acum peste 150 de țări, dar nu și China, India sau Rusia.

Aceste obiective „par la fel de îndepărtate ca o oază în deșert”, spune Rob Jackson de la Universitatea Stanford, autorul principal al studiului. „Sperăm cu toții că nu sunt un miraj”. China și Statele Unite pregătesc împreună un summit privind gazele poluante fără CO2, inclusiv metanul, care ar putea deschide calea pentru noi angajamente.