G4Media.ro

Incendierea câmpurilor: cum își arde România resursele care ar putea fi folosite…

Sursa: G4Media.ro

Incendierea câmpurilor: cum își arde România resursele care ar putea fi folosite pentru producția de energie

Ca în fiecare an, și în 2022 sute de fermieri români respectă “tradiția” de a arde resturile vegetale de pe câmp. Pe lângă pericolul major al incendiilor scăpate de sub control, această practică creează probleme de sănătate prin inhalarea fumului nociv. Mai mult: o resursă ce ar putea fi utilizată pentru obținerea de energie este pur și simplu distrusă prin ardere.

În timp ce sute de localități se încălzesc grație unor proiecte de pe bază de biomasă și biogaz, în timp ce mii de fermieri din Europa centrala și de vest își transformă resturile vegetale în energie electrică și termică, în Romania încă nu există un cadru legislativ adecvat și nici o practică comercială pentru utilizarea acestei resurse.

În momentul în care prețul energiei crește rapid, fermierii români aleg să ardă resursele. Exact așa cum se întâmplă în România și cu deșeurile municipale, deșeurile organice de la fabricile alimentare, dar și cu resturile forestiere – toate fiind posibile resurse pentru obținerea de energie.

Europa nu prea înțelege de ce România acționează așa. Mai jos este o poveste veche, dar adevarată.

Un expert european ajunge în București

În urmă cu câțiva ani, într-o dimineață frumoasă ajunge în Bucuresti un expert din Comisia Europeanp. Este ingrijorat pentru faptul că România are multe procese deschise la Curtea Europeană de Justiție pentru problemele de mediu, în timp ce cetățenii săi își ard resursele la propriu, plus că se expun la risc de de dezvoltare a unor boli precum cancerul.

La Minister / conducerea politică

Expertul cere o întâlnire cu ministrul în funcție, dar este întrebat cu ce partid ține. Pentru că expertul nu ține cu nici un partid, este trimis la cineva din conducerea politică, dar nu la ministru. Este primit, i se spune că totul este în regula și ca știe și ministrul problema și acum sunt pregătite solutii. Cand expertul pune întrebari mai precise și vorbeste despre directive europene, studii etc, personajul din conducerea politică îi spune că subiectul nu cade în sarcina lui. “Mai bine încearcă la colegii noștri, experți de la minister”.

La Minister / experți

Expertul este condus la doamna director al departamentului cu expertii. Incepe cu intrebarile… “Oameni buni, exista de mult Ierarhia de Gestionare a Deseurilor, exista directive, studii care arata ca daca ardeti deseuri pe camp fermierii vostri se expun la risc de cancer, de ce nu faceti si in Romania statii de Biomasa si Biogaz? Exista si alte metode, dar Bioenergia este cea mai avantajoasa ca sa valorificati resursele voastre”.

Doamna director îi răspunde că nu a primit un ordin politic pentru asta. “Le-ati explicat problema celor de sus?” mai intreaba intreaba expertul. “Bineinteles, dar uite ce scrie aliniatul 7, din paragraful 14, din articolul 21…”

“Doamna, de ce alegeti sa ignorati cele 10 sugestii clare pe care le-ați primit și căutati o virgulă ca să nu faceți nimic?”

“Nu stiu, nu sunt eu de vina. Oricum nici fermierii nostri nu vor astfel de lucruri. Mergeti la ei”.

La majoritatea fermierilor

Expertul găsește un reprezentant al fermierilor din România și îi transmite că arderea deșeurilor vegetale pe câmp crește riscul de îmbolnăvire. “Există studii publicate care arată că arzând deșeurile agricole pe câmp, riscați să vă îmbolnăviți grav, vă expuneti la dioxine și pe voi și pe copii voștri și pe cei care mănâncă produsele!”

– “Habar nu ai ce vorbesti! Noi asa stim de la bunicii nostri si asa facem si acum! Nu te cred. Noi așa economisim bani, avem grijă de culturile noastre”.

– “Dar dacă ați fi produs energie electrica și termică cu resturile voastre vegetale, v-ați fi protejat sănătatea, ați fi economisit bani, ați fi avut gratis energia pe care o plătiți astazi, ați fi avut îngrășăminte de folosit… voi va ardeti resursele la propriu și vă și îmbolnăviți!”

– “Noi stim mai bine, iar dacă ne costă mult, de ce să investim și să ne batem capul? Mergem la politicieni și le cerem subvenții! Sunt obligați să protejeze producția românească”.

– “Să o protejeze, dar de ce să nu vă dea aceiași bani ca să vă rezolvați problemele definitiv, veți face bine și pentru țară?”

– “Haide, plecați de aici, că am și treaba. Uite, vorbiți acolo cu domnul, ați zis ceva despre îngrășăminte, el vinde așa ceva”.

La vânzătorul de îngrășăminte

Expertul îi explică situația și vânzătorului de îngrășăminte, dar acesta nu are timp și îi răspunde pe scurt: “Două treimi din clienții mei nu urmează sfaturile de utilizare date de noi. Sunt mulți care pun cantitățile după ureche, iar tu vrei să le explici lor că de acum încolo nu mai trebuie să ardă resturile?”

Înapoi la minister
Expertul se duce înapoi la minister, vorbește cu altcineva din conducere: “nu suntem noi de vină! Noi încercăm să ajutăm! Dar nu avem vreo sugestie de la oamenii de știință, de la facultăți”.

La facultate
Profesorul universitar îi explică expertului că “Noi am spus și scris totul de o sută de ori, poate chiar și o mie de ori. De ani întregi le cerem să facă ceva concret despre asta, cu reguli clare, să protejăm mediul înconjurător și să salvăm miliarde de euro pentru România. Nu știu ce să mai zic. Poate încercați și la asociația de profil”.

La Asociația Română de Biomasa și Biogaz

Expertul european ajunge și la o discuție cu subsemnatul. “Cred că lumea mă ia peste picior. Cum adică nu faceți nimic din ce propune Europa? Pierdeți bani, resurse și vieți”.

– “Lăsați că avem un proiect de lege în Parlament și vom rezolva și asta. Nu sunt oameni rpi, pur și simplu trebuie încă o rundă de explicații”.

· Nu i-am spus că de fiecare dată cand le spun fermierilor că își riscă viata arzând resursele lor, râd de mine cu hohote.
· Nici că dacă le explic cum pierd ei miliarde de euro în fiecare an arzând materia lor primă pentru energie sunt de acord, dar nu vor sa facă nimic.
· Nici că majoritatea politicienilor poate gasi o problema la orice solutie care va ajuta Romania sa isi rezolva problema sa cu deseurile.

Nici că fermierii pierd miliarde arzând resturile lor vegetale, așa cum fabricile alimentare, primariile etc. pierd miliarde aruncând deșeurile, iar în multe cazuri în zonele montane preferăm să tăiam ilegal pentru încălzire decât să folosim resturile forestiere.

Povestea este reală și s-a întâmplat de mai multe ori. Da, este inexplicabil, însă în România încă ardem și aruncam resursele, evităm să le transformăm în energie electrică, termică, carburanți sau biometan.

Din 2012, tot sectorul nostru (de energie pe Biomasa și Biogaz) încercăm să le explicam românilor că resturile vegetale și forestiere, deșeurile din supermarketuri, din fabricile alimentare și cele municipale reprezintă o sursă de venit.

Ilias Papageorgiadis este președintele ARBIO (Asociatia Romana de Biomasa si Biogaz)

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

18 comentarii

  1. Prin 95-96 am facut studii (sute de pagini) cu arderea biomasei pentru producerea energiei electrice.
    Toate bune si frumoase pana ajungeam la recoltare, transport si stocare care coatau mult peste pretul de vamzare a energiei produse.
    In plus resturile de pe miristi are o putere calorifica foarte mica , deci densitate energetica infima.
    Incendierea e barbarie, dar atata pot fermierii

    • Sa fim seriosi…
      Cum e cu deseurile menajere la noi? Cel mai ieftin (si practicat pe scara larga) e sa le arunci pe garla sau pe camp. Bun, nu e ieftin pentru altii care se trezesc cu pamantul si apele poluate, imbolnaviti.
      Cam asa si cu resturile vegetale. Pana cand imputarea costurilor poluarii si risipa resurselor, pierderea subventiilor si amenzile nu fac nerentabila „traditia”, romanul neaos va face cum a invatat el de la stramosi, adica va continua cu obiceiul asta primitiv.

    • Din ’96 s-a scumpit energia.

    • Corect. Soluția este simplă: ai ars vegetația de pe teren, nu primești subvenție 5 ani. Daaarrrr….. guvernanții primesc spaguta de la marii fermieri, nu?

  2. Greu sa făcut asta arderea pământul are 6000 de ani vechime , carbonul ara intra in pământ este un fel natural de îngrășământ care îmbogățește pământul cu carbonul mult hulit. Adunarea surcelelor nu revolta exact cea mai importanta refacerea culturilor agricole . Prostia monumentala a absolvenților de tip Haret e mortala.

    • „carbonul ara intra in pământ este un fel natural de îngrășământ care îmbogățește pământul cu carbonul mult hulit”.. tare gluma asta proasta…
      inainte sa posteti ineptia asta, te-ai gandit putin din ce e facut „pamantul ala” care aparent are nevoie de carbon suplimentar.

    • @gigi carbonul este cel mai importanta element al vieți nu oxigenul nu pizza ci carbonul fără el nu ai legături chimice (deși nu cred ca înțelegi așa ceva) Tu elimini la fiecare respiratorie carbon , plantele mor fără el, oxigenul (inspirație) tău arde carbon ca sa scrii pe forum.

    • @ Clau – Mda, cred ca ai o usoara contradictie in afirmatii: carbonul e cel mai important element pentru viata de pe Pamant, de altfel e printre primele patru cele mai raspandite elemente din tot Universul. De aceea intreb si eu, chiar crezi ca pamantul ar avea nevoie de vreun supliment cu carbon? 😂

  3. Ai ars campul? Daca da,primesti zero lei subventii.

  4. România nu e în stare de mai bine, treziți-vă, unde vă credeți? Asta e țara lui „nu se poate”. Vreți normalitate? Nu există aici.

  5. E și mai trist de atât, oamenii primesc bani de la APIA, mulți în programe de agromediu care presupun protejarea păsărilor care cuibăresc la sol, a fluturilor și altor insecte, și ca să nu cheltuiască pe întreținerea fânețelor (nici fanul nu trebuie nimănui), cosit etc., dau foc primăvară. Sunt hectare de fânețe în culturi eco, pârjolite în Sălaj, Cluj, Bihor

  6. Li s-a pus pata pe miriști, că este de actualitate, până la toamnă va fi liniște. Dacă tot se vrea regenerabilă de ce nu se presează pe eoliene, Norvegia le are inclusiv în mare, la noi de ce nu se poate?

    • Dearece investitia e scumpa, eficienta e mica, in general e subventionata (vezi certificatele verzi) si functioneaza practic doare in zone speciale cu vant constant. punctual sunt si la noi in cateva locuri, dar cam atat merita.

  7. Aiurea, auzi ca daca nu ar arde miristile ar avea si energie gratis, si bani de ingrasaminte si vaca grasa si… Minciuni! Dioxina nu se produce de la arderea miristii, ci de la arderea cablurilor pentru recuperarea metalului, nu are nicuo legatura una cu alta. Prin arderea miristilor se ingrasa pamantul oenreu urmartoarea cultura. Singurul lucru la care trebuie sa fie atenti cei care fac asta e sa aiba grija ca incendiul sa nu se extinda in mod necontrolat. Adica nu se face pe vant puternic, si trebuie sa existe niste zone de separare pe care nu are ce sa arda.

    • @ Jeo – Aberezi voios baiete:
      „Dioxinele iau naștere prin procese de ardere efectuate la anumite temperaturi, unde sunt implicate clorul și carbonul. Se pot da ca exemplu incendiile de păduri sau sau erupțiile vulcanilor” – „dioxinele iau naștere la arderi cu o temperatură de peste 300 °C, iar la peste 900 °C sunt distruse”

  8. Stiinta occidentala a dezvoltat un fel de centrala nucleara cu fuziune la rece, alimentata cu paie de pe camp. In panoplia stiintei, aceasta centrala sta alaturi de vaccinul cu eficienta 95%.

  9. L-as intreba pe domnu de la „Eropa”.A vazut vr-un birou fara icoane?

  10. Și în Spania se arde la fel.