Incendiul a afectat 20 de ha din Parcul Natural Văcărești, în mare parte stuf. Nu s-au găsit animale moarte / „Principalul combustibil al focului este stuful. Când este uscat, se transformă într-un băț de chibrit, la orice scânteie”

Incendiul din Parcul Natural Văcărești de joi, 8 februarie, a afectat 20 ha de teren, circa 10% din suprafața ariei naturale protejate din sud-estul Bucureștiului, o arată datele parțiale ale Administrației Parcul Natural Văcărești. Au ars în principal stuf, dar și copaci, unul dintre punctele de observație ornitologică – un hide care merge în stuf -, câteva panouri de informare despre specii, pe structuri de lemn. Bird hide-ul este din 2017 în parc, de unde mii de copii au putut observa păsările.

Informațiile au fost puse la dispoziția G4Media de directorul Administrației Parcului Natural Văcărești, Ștefania Simion, și de Dan Bărbulescu, membru fondator al Asociației Parcul Natural Văcărești, ONG-ul care a monitorizat parcul până la înființarea administrației.

„Din fericire, animale moarte nu sunt, că nu este perioada de cuibărit și atunci, în parc, sunt doar exemplare mature care se îndepărtează”, a afirmat reprezentanta instituției subordonate Primăriei Capitalei. Păsările nu sunt la cuib pentru că e încă iarnă, însă incendiul afectează insectele cu care se hrănesc acesta, a explicat și reprezentantul ONG-ului.

Dan Bărbulescu de la Asociația Parcul Natural Văcărești spune că, de 12 ani de când urmărește acest fenomen, știe cam care sunt sursele acestor incendii.

„Principalul combustibil al focului este stuful. Vorbim de 40-50 ha de stuf compact, care atunci când este uscat se transformă într-un băț de chibrit, la orice scânteie, la orice țigară sau adolescent care se joacă cu așa ceva. Au fost situații în care copii sau adolescenți loveau panourile de informare, făceau foc ș.a.m.d., ele apar din accident, sigur că da, dar vorbim totuși de o mână criminală, nu știu cum să-i spun altfel, să găsesc un alt termen”, a menționat el.

Un alt factor care intensifică apariția acestor fenomene este legat de secetă și aridizare, fenomen pe care Parcul Natural Văcărești îl traversează și din cauza schimbărilor climei, mai spune reprezentanul ONG-ului.

„Luciul de apă s-a restrâns foarte mult, bălțile și ochiurile de apă au fost acoperite de vegetație, stuful a crescut, astfel că stuful s-a extins. Procente mari de luciu de apă s-au pierdut și se poate vedea. Aici admininistrația parcului trebuie să inițieze măsuri de management a zonelor lacustre și umede de reconstruire și de refacere”, mai afirmă el.

„Noi suntem gata să colaborăm cu administrația și ne punem la dispoziție experiența și capacitatea pe care le avem acumulate în ultimii 10 ani, că până la urmă noi am construit povestea parcului natural. Suntem gata să oferim administrației tocmai pentru a depăși aceste situații și de a le preveni pe viitor”, precizează Dan Bărbulescu.

În ultimii ani, în Parcul Natural Văcărești au loc aproape anual incendii de vegetație, cunoscute de specialiști ca perioade de alertă, la sfârșitul toamnei și la începutul primăverii, când vegetația este uscată, umezeala lipsește, iar vântul intensifică extinderea focului.

„În aceste perioade, cred în fiecare an cel puțin din 2017 apar incendii în luna februarie. Ultimul mare incendiu a fost în februarie 2020 când au ars vreo 70 ha (din 183 ha cât are aria naturală protejată). Pe atunci nu exista administrație. În general în februarie-martie, și sfârșitul anului noiembrie-decembrie, în funcție și de ploi, zăpadă, umezeala, sunt perioade de risc pentru apariția incendiilor.

Or, în aceste perioade, cred că organele de pază și structura de administrare a parcului trebuie să fie prezente la acest nivel, adică sunt prezent în parc, monitorizez, verific cu binoclul pentru că parcul permite de pe dig aceste observații, și sunt în alertă pentru că există acest risc să se aprindă și incendiul să se extindă din cauza vântului”, a precizat reprezentantul asociației.

Parcul Natural Văcărești are 6 posturi de pază cu program permanent și de acolo se efectuează patrule conform planului de pază.

„Sunt o firmă privată, nu sunt angajații noștri, noi avem rangeri, câteva atribuții se aseamănă cu cele ale angajaților de pază, alți 5 oameni angajați ai noștri, ei monitorizează zona, ei pun în aplicare regulamentul parcului, dar nu sunt împuterniciți să intervină. Pe lângă aceste 2 echipe există un post al Poliției Locale, care are 2 oameni, ei pot să dea amenzi”, a menționat șefa Administrației Parcului Natural Văcărești.

Ștefania Simion spune că nu detectează o eroare la nivelul pazei, în schimb vede o eroare la intervenția ISU.

„Nici dacă am avea 50 de oameni, nu avem atribuții de a interveni în caz de incendiu. Dacă este să văd o eroare, atunci o văd la intervenția ISU, pentru că incendiul a fost anunțat la 14.30, au venit echipajele, dar pănă la 17.00 au lucrat cu lopețile, la 17.00 au venit cu 2 autoutilitare și a intrat prima autoutiltară cu apă”, acuză ea.

Abia în acest an, Administrația ar putea monta camere de supraveghere în parc.

Istoricul Parcului Natural Văcărești

Parcul Natural Văcărești a fost înființat în 2016, la inițiativa Asociației Parcul Natural Văcărești, și este primul parc natural urban din România, situat la 5 km de centrul capitalei.

Înainte de 1988, zona în care se află acum Parcul Natural Văcărești marca periferia de sud-est a Bucureștiului, neasfaltată, cu locuințe rare și grădini întinse, conectate printr-o rețea modestă de străzi, dintre care unele există și astăzi: Glădiței, Povestei, Lunca Bîrzești, Săvinești. În 1988, proprietarii de terenuri și locuințe au fost expropriați, regimul comunist demarând aici o amplă lucrare hidrotehnică: Amenajare Lac Văcăreşti. Lucrările la digul din pământ betonat înspre lac și la cuveta lacului au fost finalizate în 1989. Lacul urma să fie alimentat gravitaţional din Argeş, via Lacul Mihăileşti, pe o distanță de 27 km, din aducțiune realizându-se doar 14 km.

În 1989, această soluție a fost abandonată, iar bazinul creat a fost umplut, până la urmă, prin pomparea apei din Dâmbovița. Din cauza defectelor de execuție, s-au produs infiltrații ce au inundat zonele învecinate, în mod special pe cea a serelor Popești-Leordeni, ceea ce a dus la suspendarea temporară și, după 1989, la abandonarea definitivă a proiectului.

În lipsa intervenției umane, zona s-a renaturat, fiind ușor, ușor populată de numeroase specii de animale și plante.

Ca urmare a semnalării existenței unui număr impresionant de specii de păsări, dintre care unele rare, și a unei îndelungate documentări fotografice, în 2012 o echipă de specialiști în arii protejate – viitoarea Asociația Parcul Natural Văcărești – și-a asumat misiunea înființării parcului natural în 2016. (Informațiile aparțin Asociației Parcului Național Văcărești)