UPDATE Începe lupta pentru înlocuirea lui Valer Dorneanu la CCR. Cele mai mari șanse le are Bogdan Licu, susținut de PSD. Licu e procuror general adjunct și a renunțat la doctorat după acuzațiile de plagiat

Update 11.57: Bogdan Licu și-a depus dosarul de candidatură la Comisia Juridică din Camera Deputaților, potrivit informațiilor G4Media. Audierile candidaților sunt programate pentru miercuri, 27 aprilie, de la ora 13.00, iar votul din Cameră – cel mai probabil pe 3 mai.

Articol inițial: Marți, 26 aprilie, e ultima zi pentru depunerea candidaturilor pentru funcţia de judecător la Curtea Constituţională în locul lui Valer Dorneanu. Până acum, singurele candidaturi depuse sunt ale lui Cristi Danileț (susținut de USR) și Ioan Sabău-Pop (susținut de AUR), dar este așteptat să își depună dosarul și Bogdan Licu, susținut de PSD.

Procedură. Nominalizarea unui nou judecător la Curtea Constituţională în locul lui Valer Dorneanu urmează să fie făcută de Camera Deputaţilor, având în vedere că tot aceasta a fost cea care l-a desemnat pe Valer Dorneanu în 2013. Termenul de depunere a candidaturilor este 26 aprilie 2022, potrivit unei decizii a Biroului permanent al Camerei Deputaţilor din 11 aprilie 2022. Comisia juridică a Camerei Deputaților va depune raportul până pe 29 aprilie, după care va urma votul în plen.

Important. Pe data de 9 iunie expiră mandatele a trei judecători la Curtea Constituțională: Valer Dorneanu (numit de Camera Deputaților cu sprijin PSD), Mona Pivniceru (numită de Senat cu sprijin PNL) și Daniel Morar (numit din partea președinției). Potrivit informațiilor G4Media, PNL și PSD și-ar fi împărțit și acum numirile, astfel că liberalii o vor propulsa pe Iulia Scântei la CCR, iar PSD – pe Bogdan Licu. În ceea ce privește nominalizarea făcută de Administrația Prezidențială, cea mai mare șansă o are consilierul prezidențial Mihaela Ciochină, șefa Departamentul Constituțional Legislativ.

G4Media.ro a scris încă din 4 aprilie că prim-adjunctul procurorului general, Bogdan Licu, este luat în calcul de PSD pentru a fi propus judecător la Curtea Constituțională. Licu ar fi susținut de președintele partidului, Marcel Ciolacu. El ar urma să își depună astăzi candidatura și să fie susținut și de PNL la vot.

USR a anunțat că îl susține pe judecătorul Cristi Danileț, dar majoritatea la vot în Camera Deputaților e deținută de coaliția de guvernare PSD-PNL-UDMR.

Context. Bogdan Licu a fost acuzat în 2016 de către jurnalista Emilia Șercan că a plagiat în lucrarea de doctorat, „Corupția, risc major la adresa securității naționale”. La vremea aceea, Licu era tot prim-adjunct al procurorului general, iar Șercan l-a acuzat că a plagiat 200 de pagini din cele peste 400 ale lucrării coordonate de fostul vicepremier Gabriel Oprea. Licu susținuse teza de doctorat la Academia Națională de Informații ”Mihai Viteazul”, instituție din subordinea SRI.

Alături de Oprea și alți doctori făcuți de acesta, Licu a fost vizat de un dosar penal privind teza de doctorat. Cazul a fost clasat de procurorii din subordinea lui în august 2018, mai exact de procuroarea Alexandra Mihai de la Serviciul de coordonare a activității Ministerului Public în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală din cadrul SUPC a Parchetului Înaltei Curți. Deși nu a identificat elemente penale, ancheta procuroarei Mihai a stabilit că Bogdan Licu ar fi plagiat în teza sa de doctorat în proporție de aproape 27 la sută.

În noiembrie 2021, prim-adjunctul procurorului general, Bogdan Licu, a avut câștig de cauză la Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța supremă i-a dat dreptate și a obligat Ministerul Educației să ia act de renunțarea la titlul de doctor în urma unei teze plagiate parțial, potrivit deciziei instanței.

În decembrie 2019, jurnalistul Sorin Semeniuc l-a acuzat pe Licu de an al doilea plagiat. El a arătat într-o anchetă publicată de Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI) că Bogdan Licu a scris un capitol întreg (”Criminogeneza corupției”), într-o carte care a apărut în 2005, copiind fragmente din opt surse pe care nu le-a citat. ”Criminogeneza corupției” a apărut în volumul ”Neliniștile Insecurității” (pag. 187-196), carte coordonată, la Editura Tritonic, de profesorul universitar Cristian Troncotă, la acea vreme angajat la Academia Națională de Informații, arată Sorin Semeniuc pe crji.org.

Despre CCR (sinteză Agerpres). Potrivit Constituţiei României, Curtea Constituţională se compune din 9 judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Dintre aceştia, 3 judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, 3 de Senat şi 3 de Preşedintele României (art. 142 din Constituţia României).

Judecătorii Curţii Constituţionale aleg, prin vot secret, preşedintele acesteia, pentru o perioadă de 3 ani. Curtea Constituţională se înnoieşte cu o treime din judecătorii ei, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii, mai arată Constituţia României (art. 142).

Fiecare Cameră a Parlamentului numeşte, la propunerea Biroului permanent şi pe baza recomandării Comisiei juridice, în calitate de judecător, persoana care a întrunit votul majorităţii membrilor prezenţi. Candidaturile se pot depune la Comisia juridică de grupurile parlamentare, de deputaţi şi de senatori. Fiecare candidat va depune un „curriculum vitae” şi actele doveditoare că îndeplineşte condiţiile prevăzute de Constituţie. Candidaţii vor fi audiaţi de comisie şi de plenul Camerei. Raportul Comisiei juridice se va referi, motivat, la toţi candidaţii, conform Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale (art. 5).

Foto: Bogdan Licu. Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea