Începe marea luptă pentru bugetul UE pe viitorii 7 ani. Care sunt mizele României și cum s-au împărțit taberele în Europa

Președintele Klaus Iohannis va avea vineri, 7 februarie, o întâlnire, la Bruxelles, cu președintele Consiliului European, Charles Michel. Discuțiile se vor axa pe bugetul Uniunii Europene 2021-2027, denumit oficial Cadrul Financiar Multianual (CFM), și au loc într-o perioadă de negocieri febrile, la vedere sau în culise, care premerg summitul special al șefilor de stat și de guvern din 20 februarie.

Michel este, în aceste zile, playmakerul de la Bruxelles, care încearcă să obțină un acord între cei 27 de lideri naționali, împărțiți în două tabere tradiționale – cea a statelor contribuitoare și cea a statelor beneficiare. În acest scop, el și-a programat în această săptămână 18 întâlniri cu lideri naționali, printre care și cea de vineri, cu Iohannis.

Misiunea lui Michel este teribil de grea: trebuie să facă cele 27 de state să cadă de acord asupra unui set de principii și, mai ales, asupra unor sume importante de bani și a modului în care vor fi folosiți.

Miza României

Poziția României cu privire la viitorul buget UE este reflectată în declarația comună a „Prietenilor coeziunii”. Mai detaliat, ea a fost enunțată la summitul din Portugalia, de premierul Ludovic Orban, care s-a exprimat pentru un „buget ambițios” (a se citi generos), echilibrat între obiectivele de creștere și convergență și răspunsul la noile provocări la nivel european. Iohannis probabil o va reitera la întânirea de vineri.

Pentru România, nu doar suma în sine e miza negocierii, ci și modul în care va putea să cheltuiască fondurile europene în viitorul exercițiu financiar. Și asta pentru că multe dintre statele membre bogate vor ca liniile de finanțare să meargă spre sprijinirea noilor tehnologii, a digitalizării, a investițiilor în economia ”verde”, în timp ce România știe că e ultimul tren pentru a-și dezvolta infrastructura de transport pe banii UE.

Variantele

În acest moment, există trei propuneri de buget: din partea Comisiei, a Parlamentului și a Consiliului UE – varianta propusă de Finlanda, fosta președinție rotativă. Cea mai generoasă propunere este a Parlamentului, de 1,3% din Venitul Național Brut (VNB) al celor 27 de state UE, în timp ce Comisia propune 1,11%, iar Consiliul, 1,07%.

Regula este că fiecare țară plătește același procent din venitul său brut către bugetul UE, astfel că statele mai bogate plătesc mai mult decât cele mai sărace. Unele state, cel mai notoriu caz fiind chiar al Marii Britanii, au beneficiat sau beneficiază de un rabat (rebate), și plătesc mai puțin.

Trebuie spus că, în acest context, câteva zecimi dintr-un procent înseamnă miliarde de euro. Astfel, propunerea Consiliului UE, cea mai zgârcită, este de 1.087 de miliarde de euro, cea a Comisiei este de 1.135 de miliarde, în vreme ce propunerea Parlamentului este în valoare de 1.324 de miliarde. Propunerea Consiliului a fost sintetizată de Finlanda, țară care s-a aflat la președinția rotativă în semestrul trecut, și este văzută ca o propunere apropiată – dar nu suficient de apropiată – de cifrele agreate de țările net contribuitoare.

În toate cele trei variante, suma este mai mare decât bugetul UE pentru perioada 2014-2020, care a fost în valoare de 1.082 de miliarde de euro. Asta, în contextul în care Marea Britanie, a doua economie a Uniunii și al doilea contribuitor net, care asigura cam zece la sută din buget, a părăsit blocul comunitar.

Avem, așadar, propuneri de buget aproximativ egale sau mai mari cu cel precendent, în condițiile în care contribuțiile vor fi cu 10 procente mai mici. Sumele compensatorii ar urma să fie suportate, în cea mai mare măsură, de statele mari contribuitoare, precum Germania.

„Prietenii coeziunii”

Tabăra statelor beneficiare, printre care se numără și România, s-a întrunit, săptămâna trecută, în Portugalia, pentru a se pune de comun acord. Este vorba de 15 state, reunite într-un grup informal numit „Prietenii coeziunii”. Acestea au subliniat, într-o declarație comună, că suma alocată politicii de coeziune trebuie să rămână aceeași ca și în precedenții șapte ani, în ciuda retragerii Marii Britanii.

Statele semnatare sunt Bulgaria, Cehia, Estonia, Cipru, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Spania. Italia a participat la întrunire, dar nu a semnat declarația. Croația, care face parte din grup, nu a participat activ, fiind la președinția Consiliului, postură din care trebuie să fie imparțială.

„Finanțarea pentru Politica de Coeziune pentru perioada 2021-2027 ar trebui să se mențină la nivelul CFM 2014-2020, în termeni reali. Niciun stat membru nu ar trebui să sufere descreșteri abrupte și disproporționate în alocările pentru Coeziune”, se arată în declarația comună a celor 15.

Politica de coeziune este principalul instrument prin care se alocă bani țărilor mai sărace, pentru a recupera decalajele economice față de țările mai dezvoltate. În perioada 2014-2020, această sumă a fost de 351,8 miliarde de euro. Spre comparație, propunerea Consiliului pentru 2021-2027 este de doar 323 de miliarde de euro, respectiv cu aproape 30 de miliarde de euro mai puțin – o sumă apropiată de toți banii pe care România îi are alocați pentru 2014-2020.

Potrivit propunerii Comisiei Europene, România ar urma să aibă o alocare mai mare cu 8% prin Politica de Coeziune în perioada 2021-2027 față de 2014-2020.

”Neprietenii” coeziunii

Țările mai dezvoltate, contribuitoare nete, sunt cele care pledează pentru un buget de doar 1% din VNB, care să fie mai bine direcționat. Ele militează pentru mai puțini bani alocați coeziunii și mai mulți alocați pentru noile priorități, termen care desemnează în principal investițiile necesare ajustării la o economie nepoluantă și combaterea schimbărilor climatice.

Portavocea acestor țări a fost premierul austriac, Sebastian Kurz, care a declarat sâmbătă, 2 februarie, la o zi după declarația „Prietenilor coeziunii”, că Austria și alte țări se vor opune prin veto bugetului pe termen lung al Uniunii Europene, în cazul în care contribuțiile planificate ale statelor membre vor fi mai mari de 1%. De aceeași părere ar fi și Germania, Olanda, Finlanda și Suedia, a mai spus Kurz.

Negocieri

Alte subiecte legate de buget privesc eventuala instituire a unui mecanism prin care alocările de fonduri europene să fie condiționate de respectarea statului de drept, tăierea unor fonduri de la agricultură, pentru a le redirecționa către noul fond pentru o tranziție justă la o economie nepoluantă.

Mingea este acum la belgianul Charles Michel, președintele Consiliului European, cunoscut ca un as al negocierilor, după ce a reușit să guverneze ani în șir Belgia, unul din statele cu cea mai complicată arhitectură politică și administrativă. El încearcă să găsească o soluție de compromis, până în 20 februarie. Presupunând că va obține acest compromis, decizia Consiliului European trebuie aprobată de Parlament. Acesta din urmă nu are puterea de a modifica bugetul, ci doar de a-l adopta sau respinge. Negocierile dintre cele două părți vor fi mediate de Comisie. Potrivit Politico Europe, comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, le-a transmis miniștrilor de externe ai celor 27 de state că este necesar ca țările să se pună de acord la summitul din 20 februarie, pentru ca CFM să treacă prin toate procedurile de aprobare până la sfârșitul acestui an, când expiră actualul buget.

Mai este de urmărit dacă Partidul Popular European, din care Iohannis și PNL fac parte, va lua vreo atitudine explicită în privința bugetului. PPE are 10 membri din cei 27 ai Consiliului European. Cancelarii german, Angela Merkel, și cel austriac, Sebastian Kurz, sunt doi grei ai grupării, care ar putea încerca să-și impună linia. Există, însă, și mulți lideri PPE care fac parte din „prietenii coeziunii”, iar rebeliuni împotriva Angelei Merkel au mai avut loc, cea mai notorie fiind fronda din timpul negocierilor pentru numirea noului președinte al Comisiei.

UPDATE: Corina Crețu, fostul comisar european pentru Dezvoltare Regională, a explicat într-o postare pe Facebook cum s-a ajuns la actuala propunere de buget susținută de Comisia Europeană: La 2 mai 2018 (deci acum mai bine de 2 ani și jumătate), Comisia Juncker, prin Comisarul European Günther Oettinger – responsabil pentru Buget și prin mine, atunci Comisar European pentru Politică Regională, a propus un buget echilibrat și echitabil, care favoriza, potrivit Tratatului UE, țările mai puțin dezvoltate. Metoda de calcul pentru care m-am luptat (PIB/cap de locuitor) ar fi adus 8% fonduri europene în plus României în perioada 2021-2027 față de 2014-2020. Din păcate, acum negocierile sunt blocate, iar Președinția României la Consiliul UE a ratat șansa de a avansa acest proces, cu toate că țara noastră ar fi avut atât de mult de câștigat. Având în vedere modul în care au decurs negocierile de până acum, speranța mea e ca măcar să nu pierdem bani. În acest context, sper să se ia în considerare și propunerea pe care am salut-o deja a Comitetului European al Regiunilor (CoR)”.

Foto: Klaus Iohannis, așteptând oaspeții, la începutul Consiliului European de la Sibiu, din 9  mai 2019 | Foto: Vakarcs Loránd