Începe reabilitarea Cazinoului din Constanța. Firma care a contestat licitația s-a retras din proces

Cazinoul de pe faleza Constanței, monument istoric de categoria A (interes național și internațional) va fi reabilitat după două decenii de ping-pong între instituțiile statului și de tergiversări ale licitațiilor prin patru contestații consecutive. Societatea care a depus cea mai recentă contestație s-a retras din procedură, joi, renunțând la proces.

Decebal Făgădău, primarul Constanței, a declarat pentru G4Media că ”este cel mai frumos cadou din Ajunul Crăciunului” și că nu are motive să nu creadă că procesul de reabilitare nu va fi finalizat în următorii doi ani, termenul limită de finalizare a lucrărilor. Făgădău a mai declarat pentru G4Media că își dorește foarte mult ca proiectul de începere a lucrărilor să fie semnat la Constanța, dar că nu crede că acest lucru va fi posibil în actualul context politic:

”Mi-aș dori din toată inima ca acest eveniment important să aibă loc la Constanța, dar chiar dacă nu va avea loc la Constanța, m-aș mulțumi dacă până la sfârșitul anului am semna contractul de proiectare și execuție. Nu am motive să nu cred că în 24 de luni lucrările vor fi duse la bun sfârșit”, a mai declarat Decebal Făgădău pentru G4Media.

Decebal Făgădău și fostul ministru al Dezvoltării, Daniel Suciu, au ținut o conferință de presă chiar în clădirea Cazinoului, în luna septembrie, când au anunțat debutul lucrărilor de reabilitare, cu doar câteva ore înainte să expire termenul de contestații. La scurt timp după conferința de presă, a fost făcut public faptul că o societate contestase din nou atribuirea licitației. Joi, însă, firma respectivă, Eldiclau, a renunțat la demers.

Fostul ministru al Dezvoltării, Daniel Suciu, și-a amintit episodul anunțului de la Constanța și a transmis, pe Facebook, că au fost trei luni pierdute, din momentul atribuirii licitației și până când firma care a contestat a pierdut procesul și a fost nevoită să renunțe și la celelalte demersuri inițiate. Daniel Suciu a avut și un mesaj pentru urmașul său, Ion Ștefan, actualul ministru al Dezvoltării, care ”a preluat la cheie” proiectul Cazinoului, spune Suciu:

”Zeci de întâlniri cu CNI, documentație de licitație verificată și răsverificată, pre-CTE, CTE, expertize, indicatori, ședință de guvern și finanțare asigurată. Noi am făcut asta! Este cred cea mai mare mulțumire a activității mele de ministru și nimeni nu-mi va putea lua asta! Așa se întâmplă în viață uneori, să lași la cheie și să pleci. Sper doar ca Ion Ștefan, noul ministru, să aibă decența să nu se împăuneze cu munca mea și a echipei mele, deși cred că e o speranță în van. Simbolul Constanței va fi refăcut și le mulțumesc celor ce au sprijinit acest demers, de la specialiștii din CNI până la Decebal Făgădău, primarul Constanței, colaborarea cu el fiind esențială. În măsura în care noii guvernanți nu își vor asuma munca noastră, voi fi în cazinou la momentul semnării contractului de lucrări. Nu mă deranjează că o face altcineva, bine că s-a terminat! Ion Ștefan, acum să-ți văd caracterul!”, a declarat Daniel Suciu.

G4Media a publicat un tur virtual prin Cazinoul din Constanța, ridicat după planurile arhitectului francez Daniel Renard. Construcția monumentului a reprezentat, la vremea aceea, în 1910, un subiect de harță între taberele politice: liberalii își doreau o clădire simbol cu influențe arhitecturale occidentale, Art Nouveau, în timp ce conservatorii voiau o clădire cu arhitectură în stil românesc. Până la urmă au câștigat liberalii iar Cazinoul din Constanța a devenit un simbol Art Nouveau. Vezi turul virtual aici.

Epopeea reabilitării Cazinoului

În anul 2000, Primăria Constanța prelua Cazinoul de la societatea de stat Litoral SA și încerca să găsească soluții pentru restaurarea monumentului istoric care deja era degradat, ultima reabilitare fiind realizată în anul 1986. S-au încercat mai multe variante, notează Info Sud-Est. Prima dată s-a ales varianta concesiunii pe 49 de ani, cu obligația noilor proprietari de a investi în reabilitarea monumentului istoric. O firmă israeliană a preluat contractul, însă, după trei ani, fără să facă nicio investiție, l-a întrerupt. Apoi, în spațiul public constănțean a fost vehiculată chiar vânzarea monumentului istoric, către “ruși, turci sau arabi bogați”. Nici această variantă nu a fost concretizată iar Cazinoul a intrat, începând cu anul 2011, în sfera jocului de ping-pong dintre Primărie și Ministerul Dezvoltării.

La acea vreme, Cazinoul era trecut pentru prima dată din administrarea Primăriei Constanța în cea a Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, pentru reabilitarea monumentului istoric cu bani de la centru. Doar un an mai târziu, Cazinoul s-a întors la Primărie în aceeași stare deplorabilă ca atunci când a fost transferat.

Doi ani mai târziu, în 2014, Cazinoul a fost predat din nou unei instituții de la centru: de această dată către Compania Națională pentru Investiții, care se subordonează Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. În 2015 s-au alocat, pentru prima dată, banii pentru restaurarea monumentului – 8,5 milioane de euro, iar demersurile juridice au început. Timp de trei ani au fost anulate tot atâtea licitații, după ce mai multe contestații ale firmelor participante au fost acceptate de instanțe sau de CNSC, mai transmite Info Sud-Est.

În 2018, după anularea celei de-a treia licitații, la Constanța a venit o echipă de experți din partea Europa Nostra și a Institutului Băncii Europene de Investiții, după ce Cazinoul a intrat pe lista celor mai periclitate 7 situri din Europa (7 Most Endangered), la nominalizarea Asociației Arche. Programul identifică situri istorice valoroase dar vulnerabile și contribuie la crearea de strategii necesare salvării lui. După vizita din vara lui 2018, experții au alcătuit un raport tehnic în care au arătau deficiențele proiectului de restaurare, au criticat acordul superficial dintre Primărie și CNI, dar, poate și mai important, au arătat că suma de 8,5 milioane de euro pusă la bătaie de CNI este mult prea mică, pentru restaurarea Cazinoului fiind nevoie de cel puțin 13 milioane de euro. Publicarea raportului a fost primul moment în care anularea licitațiilor anterioare a fost văzută cu ochi buni, pentru că o restaurare în acele condiții ar fi fost un fiasco.

După acel moment începe o perioadă efervescentă de dezbateri publice, întâlniri între autorități, experți și societatea civilă. Se reface documentația de reabilitare, se ajustează suma și CNI lansează cea de-a patra licitație, care este adjudecată de o asociere de firme în frunte cu Aedificia Carpați. Concurenții însă contestă rezultatul la CNSC, dar nu au succes: forul respinge contestația. În cele din urmă, societatea care a contestat procedura licitației pierde definitiv la Curtea de Apel și se retrage din celelalte proceduri pe care le demarase.