Început de an brutal pentru Joe Biden: explozie de infecții COVID, inflație record, rafturi goale în magazine, o agendă sabotată chiar de democrați

Președintele Joe Biden intră în cel de-al doilea an de mandat în fruntea Americii cu o lista din ce în ce mai mari de probleme, de la inflația galopantă la un număr record de infecții cu COVID-19 și eforturi puțin probabile de a-și vedea aprobate proiectele legislative majore. Este o situație deloc favorabilă pentru liderul democrat, a cărui rată de favorabilitate este în cădere liberă, dar și pentru partidul său, care în toamnă ar putea să piardă controlul Congresului.

• Lista de probleme interne a președintelui Biden devine din ce în ce mai lungă, ea incluzând:

* Explozie de infecții cu coronavirus. Odată cu răspândirea rapidă a variantei Omicron, Statele Unite înregistrează în medie peste 700.000 de cazuri noi pe zi, mult mai mult decât în orice moment anterior al pandemiei, cu o medie de 159% pentru ultimele 14 zile. Luni, Centers for Disease Control and Prevention (CDC) a raportat 1.35 milioane de noi infecții cu coronavirus, cel mai mare total zilnic pentru o țară, răspândirea variantei extrem de contagioase Omicron nedând semne de încetinire.

Omicron pare să provoace infecții mai puțin severe decât formele anterioare ale virusului, dar a contribuit la o creștere a numărului de spitalizări. Miercuri, directoarea CDC, Rochelle Walensky, a declarat că spitalizările de pacienți cu COVID-19 au crescut cu aproximativ 33%, iar decesele au crescut cu aproximativ 40% față de o săptămână înainte. Ea a adăugat că cazurile de COVID-19 din SUA, cauzate de varianta Omicron cu răspândire rapidă, se așteaptă să atingă vârful în săptămânile următoare. Șefa CDC a indicat însă că varianta Delta este cea care este dominantă în SUA, și nu Omicron.

Rapoartele privind noile infecții sunt în creștere dramatică aproape peste tot în țară. Ratele cazurilor sunt cele mai ridicate în statele din nord-est, inclusiv New York, New Jersey și Rhode Island. Decesele au început să crească la nivel național. Peste 1.600 de decese sunt anunțate în majoritatea zilelor, o creștere de 51% pentru ultimele două săptămâni, conform New York Times. Trackerul acestora indică și o creștere de 82% a numărului de spitalizări pentru aceeași perioadă, la 145.005.

Mesajele confuze ale administrației, descrierea situației actuale drept pandemia nevaccinaților, deși mulți dintre cei atinși de varianta Omicron sunt complet vaccinați, inclusiv cu doza booster, schimbarea recomandărilor privind izolarea celor pozitivi, lipsa de teste au provocat confuzie și frustrare printre democrați, care au îndeamnat Casă Albă să facă mai mult pentru a limita răspândirea COVID-19.

O jumătate de duzină de foști factori de decizie în domeniul sănătății, inclusiv unii membri ai echipei de tranziție a lui Biden, au declarat pentru NBC News că administrația democratului are nevoie de o resetare urgentă a strategiei sale vizând virusul, altfel Casă Albă și-ar putea pierde rapid credibilitatea în fața publicului. Este o bilă neagră pentru o administrație care și-a derulat campania electorală promovând ideea că este stăpână pe situație, mult mai competentă decât Administrația Trump și, mai ales, pregătită să câștige lupta cu virusul.

Iar joi, într-o altă lovitură devastatoare pentru planurile Casei Albe de a lupta cu pandemia, Curtea Supremă a blocat Administrația Biden să-și pună în aplicare cerințele generale privind vaccinurile sau testele pentru marile companii private, permițând însă ca cerințe similare să fie implementate unitățile medicale care acceptă plăți Medicare sau Medicaid. Acest mandat impunea ca angajații din companiile cu 100 sau mai mulți angajați să se vaccineze sau să prezinte un test COVID negativ săptămânal pentru a intra la locul de muncă. De asemenea, mandetul impunea angajaților nevaccinați să poarte măști în interior la locul de muncă.

* Inflația la un nivel record. Preţurile de consum din SUA au înregistrat în decembrie cea mai mare creştere din ultimii 40 de ani, susţinute de chirii şi de preţurile mașinilor second-hand. Indicele preţurilor de consum a crescut cu 0,5% luna trecută, după ce a urcat cu 0,8% în noiembrie. Pe lângă chiriile mai mari, consumatorii au plătit mai mult şi pentru alimente, deşi creşterea cu 0,5% a preţurilor la alimente a fost mai mică decât în cele trei luni anterioare.

Au existat creşteri mari ale preţurilor fructelor şi legumelor, dar preţurile cărnii de vită au scăzut cu 2,0% după câştigurile puternice recente. De asemenea, consumatorii au beneficiat de o pauză a creşterii preţurilor benzinei, care au scăzut cu 0,5%, după ce au crescut cu 6,1% atât în noiembrie, cât şi în octombrie.

În cele 12 luni până în decembrie, indicele preţurilor de consum (IPC) a crescut cu 7,0%, această fiind cea mai mare creştere de la an la an din iunie 1982, care a urmat unei creşteru de 6,8% în noiembrie.

Economiştii chestionaţi de Reuters estimaseră că IPC va creşte cu 0,4% şi va avansa cu 7% de la an la an.

Republicanii au speculat imediat momentul, Bideninflation fiind unul dintre termenii în trend pe Twitter.

* Rafturile goale. Stresul asupra lanțului de aprovizionare din cauza penuriei de forță de muncă, a șoferilor de camioane și a pandemiei, precum și vremea rea provoacă tot mai multe probleme, eliminând produsele de pe rafturile magazinelor din întreaga America.

Ziariști și americani obișnuiți și-au declarat frustrarea pe Twitter, împărtășind fotografii cu magazine locale unde sunt vizibile rafturi goale. Hashtag-ul #BareShelvesBiden continuă să fie în trend pe rețelele de socializare, fiind folosit pentru a informa despre lipsa băuturilor alcoolice în Richmond (Virginia), cartofi, hârtie igienică și sucuri pentru copii în Atlanta (Georgia), ouă, iaurt și lapte în Portand (Oregon), medicamente contra răcelii în Houston (Texas) sau băuturi energizante și mâncare pentru pisici în Daytona Beach, în Florida.

Specialiștii în aprovizionare au afirmat că criza a afectat nu doar produsele alimentare. De exemplu, Wall Street Journal a relatat că închiderile de fabrici cauzate de pandemie, întârzierile de transport și limitele capacitățîi portuare au împiedicat fluxul multor bunuri și materiale critice pentru construcția caselor, inclusiv ferestre, uși de garaj, electrocasnice și vopsea.

Este o perioada delicată pentru președintele Biden, care, cu puțin înainte de Crăciun, se lăuda că a evitat criza lanțului de aprovizionare: „Criza mult prezisă nu a avut loc. Pachetele se mișcă. Se livrează cadouri. Rafturile nu sunt goale.” Iar șeful de personal al Casei Albe, Ron Klain, a numit criza lanțului de aprovizionare „o narațiune exagerată.” Realitatea ultimelor săptămâni îi contrazice pe cei doi oficiali, iar americanii de rând sunt principalii afectați de lipsa priduselor de pe rafturi.

* Proiectele legislative, amenințate cu eșecul. Planul Build Back Better al președintelui Joe Biden, principala inițiativă legislativă a Casei Albe, pare că va fi abandonat complet de actuală administrație de la Washington, după ce senatorul democrat Joe Manchin a anunțat în decembrie că nu va vota pentru proiectul ce prioritizează sistemul social și schimbările climatice, eliminând, în esență, principala prioritate legislativă a Casei Albe.

Refuzul lui Joe Manchin de a susține proiectul lui Biden este, susțin analiștii americani, ultimul cui bătut în coșciugul acestei inițiative legislative de aproape 2 triliarde de dolari (promovată inițial cu un cost de 3.5 trilioane de dolari) care a provocat discuții continue pe scenă politică americană în ultimele luni și a dus la lupte crâncene între extremă stângă din Partidul Democrat și moderații din formațiunea liberală. Este o înfrângere dureroasă și umilitoare pentru Biden, dar nu pare să fie singură ce se datorează în mare parte chiar unui membru al propriului partid.

Marți, într-un discurs ținut în Atlanta alături de vicepreședinta Kamala Harris, Biden a insistat pentru necesitatea modificării așa-numitului fillibuster legislativ, care permite unei minorității din cameră să împiedice voința majorității. Biden solicită acest lucru pentru a facilita adoptarea The Freedom to Vote Act și a John Lewis Voting Rights Advancement Act, două inițiative majore în chestiunea drepturilor de vot.

Problema e că, dincolo de opoziția totală a senatorilor republicani, nici chiar membrii Partidului Democrat nu susțin cu toții o astfel de mișcare. Senatorii Manchin și Kyrsten Sinema (Arizona) au declarat ambii public că se opun modificării actualului prag de 60 de voturi al Senatului. Pentru a modifica regulile filibuster-ului, democrații ar avea nevoie nu numai de Sinema și Manchin, ci și de votul fiecărui membru al Partidului Democrat din Senat, care este împărțit în mod egal 50-50 între democrați și republicani.

Joi, într-un semn că inițativele lui Biden legate de drepturile de vot par că nu vor fi aprobate, senatoarea de Arizona și-a reafirmat poziția intransigentă și a anunțat că nu va vota pentru a slăbi pragul filibuster-ului de 60 de voturi din Senat. Eforturile de reformă electorală promovate de Biden și democrați au devenit așadar în prezent o misiune (aproape) imposibilă.

„Biden își pariază soarta președinției pe drepturile de vot fără sprijinul multor democrați” a rezumat Newsweek acestă situație delicată pentru actuala administrată, împiedicată să-și promoveze agenda chiar de membri ai propriei formațiuni politice.

Efecte politice

Toate aceste crize interne sunt cu bătaie politică și electorală lungă. Nu doar pentru rata de favorabilitate a președintelui Biden, aflată acum la un minim de 33%, și cu o rată de dezaprobare ce depășește de mult peste 50 de procente. Alegătorii sunt nemulțumiți de modul în care liderul democrat de la Casa Albă gestionează economia și pandemia, cele mai importante subiecte pentru americanii de rând. De exemplu, creșterea prețurilor la alimente și la benzină a devenit ea însăși o chestiune de viață și de moarte pentru democrați, îngrijorați de efectele devastatoare ale acesteia pentru agenda lui Biden, dar și pentru viitorul lor politic.

Mai important, așa cum am mai scris, efectele politice sunt semnificative într-un an în care americanii vor vota din nou. Alegerile intermediare din noiembrie 2022, când americanii vor alege toți cei 435 de membri ai Camerei Reprezentanților, o treime din Senat și 39 de guvernatori, precum și alți oficiali, ar putea modifica complet structura Congresului în favoarea republicanilor. Ar fi o mișcare tectonică uriașă, care va duce, aproape cu certitudine, la blocarea completă a agendei lui Biden, la exacerbarea războiului politic cu Partidul Republican și la o perioadă de incertitudine pentru ultimii doi ani de mandat ai liderului democrat.

Republicanii își pregătesc deja planurile de răzbunare, iar printre acestea se numără inclusiv o posibilă procedură de demitere a președintelui Biden. Democratul de la Casa Albă ar deveni astfel al patrulea președinte american care va trece prin furcile caudine ale impeachment-ului, potrivit Washington Post. Crizele de-acum și neputința de a le rezolva nu sunt doar chestiuni temporare. Ele anunță un viitor complicat pentru administrația democratului Joe Biden.

Surse:  Washington Post, New York Times, BBC, CNN, FoxNews, NBC News, Wasll Street Journal, Axios, Reuters, CNBC, National Review, Twitter / sursa foto: Joe Biden / Facebook