Încercarea republicanului Kevin McCarthy de a deveni preşedinte al Camerei Reprezentanţilor a eşuat la votul iniţial, o premieră în ultimul secol în politica americană / 19 colegi de partid au „dezertat” şi au votat pentru un alt candidat

Pentru prima dată într-un secol, conducerea Camerei Reprezentanţilor din SUA, a cărei nouă legislatură a început marţi, va fi decisă de un al doilea tur de scrutin, după ce republicanul Kevin McCarthy nu a reuşit să obţină voturile necesare din partea propriilor lui colegi de partid ca să devină speakerul camerei inferioare a Congresului, relatează The Washington Post, preluat de News.ro.

Eşecul votului a fost o lovitură pentru Kevin McCarthy, care a petrecut săptămâni întregi făcând concesii aripii dure a republicanilor în speranţa că va obţine voturile necesare.

Următoarea mişcare a lui McCarthy nu este clară, dar republicanul a promis că va încerca să obţină voturi suplimentare.

Camera Reprezentanţilor a rămas marţi cu activitatea suspendată, întrucât nicio altă activitate şi nici măcar depunerea jurământului de către noii membri nu a putut avea loc fără alegerea unui preşedinte.

Liderul democraţilor din Camera Reprezentanţilor, Hakeem Jeffries, l-a devansat pe McCarthy cu 212 la 203 voturi, în condiţiile în care 19 republicani au optat pentru un alt candidat. Rivalul republican al lui McCarthy, reprezentantul conservator Andy Biggs, a adunat 10 voturi, relatează Reuters.

Democraţii l-au ales pe Jeffries pentru a ocupa funcţia de lider al minorităţii după ce Nancy Pelosi, prima femeie care a ocupat funcţia de preşedinte al Camerei, a anunţat că se va retrage din rolul de lider. Ea va rămâne în Congres în calitate de simplu ales.

Recordul de tururi pentru alegerea președintelui Camerei Reprezentanților este de 133

Alegerea preşedintelui Camerei Reprezentanţilor are loc prin vot cu majoritate simplă – este nevoie de minimum 218 voturi.

Înaintea votului, McCarthy a încercat să-i convingă pe cei care aveau reţineri în privinţa lui, la o reuniune de partid cu uşile închise, jurând că va rămâne în cursă până când va obţine voturile necesare. Însă mulţi participanţi au rămas neconvinşi şi nu era clar dacă McCarthy, care are totuşi susţinerea unei largi majorităţi a grupului său, va avea sprijinul necesar pentru a depăşi opoziţia liniei dure şi pentru a câştiga funcţia de preşedinte.
Numărul record de tururi de scrutin pentru alegerea unui preşedinte al Camerei este de 133, pe o perioadă de două luni, şi s-a întâmplat în anii 1850.

Noul Senat a intrat, de asemenea, în sesiune, marţi, dar cu mult mai puţin dramatism. Liderul majorităţii Charles Schumer, democrat de New York, şi liderul minorităţii republicane, Mitch McConnell, reprezentând Kentucky, s-au întors în funcţiile lor respective, iar senatoarea Patty Murray, democrată de Washington, a fost aleasă ca nou preşedinte pro-tempora.

La alegerile din 8 noiembrie 2022, au fost reînnoite toate cele 435 de mandate ale Camerei Reprezentanţilor şi 35 din cele 100 ale Senatului. Republicanii au obţinut 222 de mandate în Cameră (faţă de 212 în precedenta legislatură), dar nu au reuşit să obţină majoritatea şi în Senat, unde democraţii au în prezent asigurate 51 de voturi.

La şapte ani de la prima sa astfel de tentativă, Kevin McCarthy, care conduce din 2014 grupul republican din camera inferioară a Congresului, spera să îşi ia revanşa şi să preia funcţia deţinută în ultimii ani de democrata Nancy Pelosi.

Ce înseamnă eșecul lui Kevin McCarthy

Dar reprezentantul de California este slăbit de contraperformanţa republicanilor la alegerile de la jumătatea mandatului, când „valul roşu uriaş” (culoarea republicanilor – n.r.) pe care mizau conservatorii – simbol al unei victorii categorice – nu s-a materializat. Partidul său are doar 222 de mandate, iar McCarthy avea nevoie de 218 voturi pentru a fi ales. Un mic grup de aleşi foarte apropiaţi de Donald Trump anunţaseră că vor pune condiţii înainte de a-l susţine. Aceştia îi reproşează că nu l-a apărat suficient pe fostul preşedinte. Trei dintre ei chiar au declarat public că vor vota împotriva lui. „Kevin nu crede în nimic, nu are nicio ideologie”, a declarat Matt Gaetz, un congresmen radical din Florida.

Kevin McCarthy părea dispus să le dea garanţii pentru a evita repetarea istoriei: deja în 2015 el a eşuat – la limită – să devină preşedinte al Camerei Reprezentanţilor, confruntându-se cu o rebeliune din partea aripii conservatoare a partidului. Pe de altă parte, nu-şi poate permite să meargă prea departe şi ţine să fie identificat drept un republican moderat. Deşi spaţiul său de manevră este redus, nu are, totuşi, un concurent credibil pentru moment.

Eşecul de marţi al lui Kevin McCarthy a fost un început deconcertant al noii majorităţi din Cameră şi evidenţiază provocările cu care s-ar putea confrunta republicanii în următorii doi ani, în perspectiva alegerilor prezidenţiale din 2024. Majoritatea lor fragilă oferă o influenţă mai mare unui mic grup de adepţi ai liniei dure, care doresc să se concentreze pe înfrângerea democraţilor şi pe promovarea unor anchete împotriva actualei administraţii.

McCarthy, care reprezintă un district californian în Camera Reprezentanţilor, şi-a petrecut aproape întreaga viaţă în politică – ca membru al personalului Congresului, apoi ca legislator al statului California înainte de a fi ales în Camera Reprezentanţilor în 2006. În calitate de speaker, McCarthy ar fi bine plasat pentru a zădărnici ambiţiile legislative ale lui Biden, dar orice preşedinte republican va avea sarcina dificilă de a gestiona acel grup republican din Camera Reprezentanţilor care se îndreaptă tot mai mult spre dreapta, cu tendinţe intransigente şi – cel puţin în rândul unor legislatori – cu un puternic ataşament faţă de fostul preşedinte Donald Trump.