Încercări ale socialiștilor moldoveni de a bloca alegerile anticipate / Șefa Parlamentului de la Chișinău, Zinaida Greceanîi, cere Consiliului Europei să medieze conflictul cu președinta Maia Sandu

Zinaida Greceanîi – preşedinta socialistă a parlamentului de la Chişinău – i-a trimis o scrisoare secretarului general al Consiliului Europei, Marija Pejcinovic Buric, într-o încercare a celui mai numeros partid (prorus) din legislativul moldovean de a recurge la instituţiile internaţionale pentru a pune presiune pe Maia Sandu să renunţe la ideea alegerilor anticipate, relatează Ziarul de Gardă şi Deschide.md, citate de Agerpres.

‘Constatăm că în acţiunile preşedintelui Republicii Moldova se atestă o tentativă de violare a obligaţiilor sale constituţionale ca putere neutră, fiind create blocaje instituţionale cu consecinţe imprevizibile pentru democraţie şi statul de drept’, susţine Greceanîi, care în 26 februarie a efectuat o vizită neanunţată la Moscova.

‘Considerăm absolut iresponsabilă tentativa preşedintelui Republicii Moldova de a dizolva parlamentul în condiţiile crizei pandemice fără precedent, dar şi în condiţiile existenţei voinţei politice pentru învestirea unui guvern’, adaugă aceasta în mesaj, invitându-l pe secretarul general al Consiliului Europei să intervină ‘în medierea conflictului instituţional dintre preşedintele Republicii Moldova şi parlament în vederea restabilirii ordinii de drept şi revenirii preşedintelui ţării în câmpul constituţional’.

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a depus la 30 martie la Curtea Constituţională sesizarea privind constatarea circumstanţelor care justifică dizolvarea parlamentului.

‘Aşa cum prevede Constituţia, am avut consultări cu grupurile parlamentare în legătură cu situaţia politică din ţară şi eventuala dizolvare a parlamentului’, menţionează Maia Sandu în sesizare.

În sesizarea sa, Maia Sandu a argumentat că parlamentul a eşuat să numească un guvern din două încercări după 45 de zile de la prima solicitare de învestire a unui guvern, în condiţiile în care de la demisia guvernului premierului Ion Chicu au trecut mai mult de trei luni. După expirarea termenului de trei luni, preşedintele este obligat să dizolve parlamentul dacă nu s-a reuşit învestirea unui nou executiv.

‘Consider că sunt întrunite circumstanţele legale pentru dizolvarea Parlamentului (…). Alegerile anticipate constituie şansa cetăţenilor de a-şi alege deputaţii care să le reprezinte cu adevărat interesele, să scoată ţara din criză şi să o scape de corupţie. Alegerile anticipate sunt soluţia care poate vindeca ţara noastră’, mai subliniază ea.

La 26 martie deputaţii PSRM, Partidului ‘Şor’ (prorus, controlat de controversatul oligarh Ilan Şor), ai Platformei ‘Pentru Moldova’ şi cei ai grupului Pro Moldova, în total 54 la număr, au votat pentru adoptarea Declaraţiei socialiştilor privind dezacordul faţă de dizolvarea legislativului. În lipsa mai multor deputaţi ai Partidului ‘Şor’ şi Platformei Pentru Moldova, fără voturile grupului parlamentar PRO Moldova, condus de Andrian Candu, socialiştii nu ar fi avut voturile necesare pentru adoptarea acestei declaraţii, notează Ziarul de Gardă.

În acelaşi timp, parlamentul de la Chişinău a aprobat miercuri proiectul de hotărâre al guvernului în exerciţiu cu privire la declararea stării de urgenţă: 52 de deputaţi au votat pentru instituirea stării de urgenţă în Republica Moldova pentru următoarele 60 de zile. În această perioadă, parlamentul nu poate fi dizolvat, conform resurselor media citate.

Sursa foto: presidency md