Închiderea Europei: Cât timp ne putem permite așa ceva? Guvernele trebuie să mențină un echilibru între limitarea numărului de decese cauzate de coronavirus și măsuri care să prevină colapsul economiei – analiză Politico

Guvernele au un mesaj dur de transmis: Blocajul generat de coronavirus nu poate dura prea mult deoarece, în caz contrar, consecințele căderii economice ar putea fi chiar mai letale decât boala, scrie Politico într-o analiză publicată marți.

Pe măsură ce țările din toată lumea anunță că se închid și lansează pachete de salvare de miliarde de euro, ele știu foarte bine că acestea rezolvă problema doar pe termen scurt. Lideri din toate țările sunt cu ochii pe calendar și încearcă să calculeze când ar trebui să le spună oamenilor să se întoarcă la muncă, chiar dacă asta înseamnă să înceapă din nou ciclul infectării și un număr mare de victime.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a exprimat cel mai convingător marea provocare de a echilibra măsurile de auto-izolare și distanță socială cu nevoia de a menține cumva economia în viață.

”Este imposibil să trăim – chiar și în auto izolare – și să tratăm oameni, dacă nu continuăm activitatea economică, aceasta fiind cea care, simplu spus, ne permite să trăim”, a spus Macron, în timp ce prezida un ”task force” economic creat pentru a gestiona efectele crizei.

Macron a mai avertizat publicul că apariția unui vaccin nu este iminentă, și probabil acest lucru nu se va întâmpla până în 2021. Mesajul este clar: Nu va fi posibil ca oamenii să stea până atunci acasă.

Este o situație imposibilă. Pe de-o parte, măsurile de distanță sociale pot reduce numărul de infectări și de victime, dar pe de altă parte o criză economică profundă ar goli veniturile statului care plătește pentru serviciile publice de sănătate și de utilități.

Țări în care gunoiul nu mai este ridicat, cu sistemele de alimentare cu apă și electricitate căzute sau cu funcționare intermitentă se pot dovedi la fel de periculoase ca virusul. Iar probleme este că atunci când măsurile de închidere și izolare se opresc, numărul de infecții și de decese va crește din nou.

”Este foarte dificil de găsit un echilibru”, afirmă Mujtaba Rahman, director la  EurasiaGroup, o companie de consultanță politică. ”Nu este clar dacă există vreun guvern cu o strategie credibilă de exit”, mai spune el.

Macron a fost primul  lider european care a admis, joi, că nimeni nu știe în acest moment ”cât timp trebuie să menținem reducerea contactului social”.

Iar asta pentru că măsurile extreme de distanță socială din Italia, Spania, Franța, Belgia sau alte țări UE nu vor face ca pandemia să dispară. Ele pot doar să o încetinească în încercarea de a preveni supra-aglomerarea spitalelor.

Un studiu realizat de Imperial College London arată că medicii și epidemiologii cred că epidemiologii și medicii cred că cele mai drastice măsuri de distanțare socială pot cumpăra doar puțin timp.

De îndată ce guvernul ridică interdicțiile, așa cum procedează China acum pentru a-și salva economia, cazurile de infecție vor exploda din nou, afirmă Christian Drosten, un virusolog german care dezvoltat testul pentru coronavirus și a sfătuit guvernul  Germaniei în legătură cu măsurile de limitare a răspândirii epidemiei.

”Ca medic specializat în infecții cauzate de epidemii, pot spune același lucru pe care îl spun toți colegii mei. Odată cu revenirea la viața publică, infecțiile vor reveni și ele”, a declarat acesta într-un podcast.

Experții sunt de acord că un vaccin nu va fi disponibil mai devreme de un an sau de 18 luni.

Dar menținerea distanțării sociale pentru o perioadă atât de lungă de timp va fi probabil greu de realizat și foarte probabil va rezulta o criză economică globală.

OECD prognozează că ritmul creșterii economice va încetini la 2,4 procente în 2020 din cauza pandemiei, față de 2,9 cât a fost estimat la sfârșitul anului trecut. Dar dacă epidemia de coronavirus va dura mai mult și se va manifesta mai intens în Statele Unite și Europa, atunci ritmul creșterii economice la nivel global nu va fi mai mare de 1,5 %.

Un studiu publicat luni de un Institut din Munchen estimează că pierderile în economia Germaniei ar putea varia între 7.2% din PIB în cazul unei crize întinse pe două luni la 20,6 % din PIB, în cazul unui crize întinse pe trei luni.

”Decidenții închid largi sectoare din economie. Din acest motiv, amploarea recesiunii în eurozonă ar putea fi de 10 procente din PIB sau chiar mai mult”, afirmă Rahman.

Până la un punct, va fi pur și simplu imposibil de a menține restricțiile impuse acum populației.

În Modena, Italia, nouă deținuți și-au pierdut viața într-o revoltă în închisoare, unii din cauza unor supradoze, la scurt timp după ce restricțiile au fost impuse în provincie. Revoltele s-au întins în alte închisori din Veneția, Milano, Bolgna, Roma, Rieti, Napoli, Meli și Palermo.

Pe  teritoriul Italiei, armata a fost trimisă pentru a asigura respectarea măsurilor de distanțare socială.

China a ales să renunțe la cele mai radicale forme de interdicții și a stabilit ca prioritate creșterea economică în următoarele luni.

”Ceea ce se întâmpla în China acum este că business-ul revine la activitate”, afirmă Drosten. ”Am văzut cum măsurile de carantină care au cauzat probleme economice atât de mari că sunt acum retrase”.

”Ce vom vedea de acum încolo este că în următoarele săptămâni și luni cazurile de infecție vor exploda din nou în China”, a mai spus el.

Specialistul a avertizat că Beijingul va încerca să ascundă o nouă creștere a numărului de infecții. ”Nu vom mai vedea rapoarte credibile din China în viitorul apropiat”, mai spus el, adăugând că Beijingul ”dorește ca problema să fie rezolvată acum în China. Desigur, problema nu va fi rezolvată”.

Ce urmează

Pentru Europa, acest lucru înseamnă că guvernele vor trebui curând să decidă cum procedează și să comunice acest lucru cetățenilor.

În țările unde măsurile de închidere sunt abia la început, întrebarea ”ce urmează” primește răspunsuri parțiale.

Franța transmite un dublu mesaj. Chiar dacă guvernul le cere cetățenilor să rămână acasă, deja face apel să revină la muncă și încurajează business-urile să facă plăți de până la 1000 de euro scutite de taxe.

”Invit toate federațiile și marile companii să plătească această primă de 1000 de euro, fără taxe, angajaților săi”, a declarat vineri ministrul economiei, Bruno Le Maire.

În Italia, ce mai lovită țară de coronavirus, premierul Giuseppe Conte a anunțat că măsurile de închidere, plănuite să fie ridicate pe 25 martie, vor fi extinse, dar nu a spus pentru cât timp. Până în prezent, producția nu s-a oprit. După câteva greve spontane izbucnite în fabrici și porturi generate de muncitori speriați de infectare, sindicatele au negociat un protocol de siguranță pentru muncitori cu guvernul și cu angajatorii.

Dar problema trebuie rezolvată. Duminică, Guvernul italian a emis un decret care a intrat în vigoare luni, care  a pus pe stop orice activități economice neesențiale, în încercarea de a stopa răspândirea coronavirusului.

Drept răspuns, sindicatele amenință cu o grevă generală din cauză că pe lista activităților permise se află producția de tractoare și producția de țigări, activități despre care spun că n-ar trebui considerate esențiale.

În Marea Britanie, premierul Boris Johnson a adoptat tactica amânării.

”Obiectivul nostru este să amânăm și să reducem curba ascendentă a epidemiei prin adoptarea măsurilor potrivite la momentul potrivit, astfel încât să minimalizăm suferința și să salvăm vieți”, a declarat Johnson săptămâna trecută.

El a mai spus că evoluția epidemiei poate fi schimbată în următoarele 12 săptămâni și că se așteaptă ca primele încercări pentru obținerea unui vaccin să înceapă într-o lună.

În noaptea de luni, Johnson a anunțat măsuri de izolare care le permit britanicilor să-și părăsească locuințele doar pentru motive foarte limitate.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, unde adunările cu mai mult de două persoane au fost interzise în weekend, cumpără la rândul ei timp: ”Nu există terapie sau vaccin împotriva coronavirusului. Cât timp este necesar,un singur lucru se poate face și acesta este încetinirea răspândirii virusului și astfel să câștigăm timp”, a declarat într-o declarație publică foarte neobișnuită către cetățeni.

Prin urmare, nici un guvern nu a comunicat vreun plan pe termen lung.

Între prăbușirea economică și acceptarea infecțiilor generate de virus, ar putea exista a treia cale.

Dacă testele devin mai disponibile în următoarele luni, guvernele ar putea descoperi că un procent mult mai mare din populație este infectată fără să prezinte simptome. Acesta ar putea fi momentul când țările vor începe să ridice măsurile de distanțare socială.

Drosten afirmă că se așteaptă ca testele care vor arăta infecțiile din trecut împotriva cărora organismul a dezvoltat imunitate ar putea deveni disponibile în următoarele săptămâni.

Studiul realizat de Imperial College London oferă și alte abordări: Alternarea măsurilor e izolare cu relaxarea acestora pe durata a doi ani, timp în care guvernele pot relaxa măsurile de distanțare socială pentru aproximativ o lună de zile la fiecare trei luni.

Sébastien Maillard, director la Jacques Delors Institute în Paris, afirmă că se așteaptă la un moment de măsuri stricte de izolare, apoi revenirea graduală la o economie funcțională și poate spre sfârșitul anului va trebui să revenim la măsurile de izolare până când vom obține un vaccin.

Cercetătorii avertizează că orice perioadă de răgaz ar trebui să fie scurtă. ”Distanțarea socială – plus închiderea școlilor și a universităților – trebuie să funcționeze pe durata a doi ani”, mai scriu autorii studiului.

Guvernele rămân, așadar, cu o dilemă: Vor trebui să-și pregătească populația pentru măsuri de izolare întinse pe cel puțin un an sau mai mult  sau pentru decese în număr mare în următoarele luni. Nici una dintre variante nu este ușor de vândut.

”Va exista un înainte și un după pandemie”, a declarat comisarul pentru piață internă, Thierry Breton, care a adăugat: ”Să sperăm că prețul plătit în vieți omenești va fi limitat. Prețul pentru economie va fi mare”.

• Citește textul în varianta orginală pe Politico.eu