Inconsecvența și ezitarea în decizii și declarații și consecințele lor. Pandemia educației românești

În opinia noastră, faptul că ne confruntăm cu o situație de urgență nu trebuie să însemne abdicarea de la obligațiile din fișa postului, nici pentru profesori, nici pentru elevi, și, nici într-un caz renunțarea la calitate în educație. Facem ce putem în aceste condiții, dar facem! Cu înțelegere și cu sprijin pentru cei aflați la greu (și aici suntem cu toții într-un fel sau altul: elevi, părinți, profesori, directori, inspectori, ministerul educației, dar mai ales elevii și părinții acestora din rural și din urbanul defavorizat!) inclusiv, dar și cu fermitate în relația cu cei care pot, au mijloace, dar nu fac. Și mă refer aici în primul rând la profesori și apoi la elevi. Altfel, promovăm un egalitarism păgubos, încurajăm nemunca și raportarea unor rezultate false. Ceea ce ar însemna să ne furăm singur căciula educației noastre. Or, un popor educat trebuie să-și păstreze căciula la locul ei.

După cum se cunoaște, fiind un adevăr unanim acceptat, consecvența în decizii, declarații și fapte generează consecințele de oportunitate, garantând rezultatele scontate, oferind și o caracteristică pozitiv-distinctivă de vizibilitate și de imagine publică. Mai știm apoi, pe pielea noastră adânc tăbăcită de infinitele schimbări și “reforme” ale educației românești, că bunele intenții sunt necesare, dar nu și suficiente. Ca urmare, a stabili finalități, obiective și măsuri, a emite decizii, ordine și instrucțiuni pe care ulterior să le negi sau să le neglijezi în afirmații publice și în documente subsecvente este nu numai nerecomandat, ci și periculos, cu deosebire în situații de stare de urgență, când măsurile trebuie să fie imediate, punctuale, eficace și eficiente.

Ne vom referi în acest sens astăzi în mod concret la trei articole din prevederile Instrucțiunii pentru crearea și/sau întărirea capacității sistemului de învățământ preuniversitar prin învățarea on-line, document aprobat prin OMEC 4135/21.04.2020 și publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 331 din 23 aprilie 2020, Partea I. Instrucțiunea a fost elaborată cu scopul declarat de a reglementa măsurile la nivelul Ministerului Educației și Cercetării, al inspectoratelor școlare și al unităților de învățmânt în vederea continuării procesului de învățare pentru elevii din sistemul de învățământ preuniversitar în situația închiderii școlilor și a declarării stării de urgență din cauza pandemiei de Covid-19. (…)

O primă constatare: La învățământul primar, măsurile prevăzute pentru încheierea situației școlare a elevilor pe semestrul al II-lea și a calificativelor anuale, situațiile 1-3, pot fi considerate acceptabile, calificativele finale din primar neconstituind (cu 1-2 excepții în curs de elucidare la minister) criterii sau condiționări privind înscrierea elevilor în gimnaziu. Cât privește situația 4 (dacă elevul nu are niciun calificativ în semestrul al II-lea, media anuală devine media semestrului I), ea contravine ROFUÎP în vigoare (Știu, unii ați putea susține că nu este cazul să discutăm despre prevederile ROFUÎP, întrucât este vorba de măsuri excepționale în situații excepționale, respectiv măsurile propuse de MEC sunt aplicate pe durata stării de urgență. Numai că nu este așa. Adresa 545/28.04.2020 se referă expres la măsurile privind reluarea activității în sistemul de educație după încheierea stării de urgență, perioadă în care operează în deplinătatea legalității sale OMEC 4135/2020 care spune că participarea elevilor la cursurile online este obligatorie. Asta ca să fie foarte clar despre ce vorbim. Așadar, din perspectiva acestui ordin de ministru, soluția propusă de DGÎP din MEC pentru situația 4 este neregulamentară, fiind emisă de o autoritate subordonată ministrului și nefiind asumată prin alt ordin de ministru care să modifice prevederile OMEC 4135 la care facem referire.

O soluție corectă ar putea fi echivalarea situației 4 (a elevului care nu are niciun calificativ în semestrul al II-lea, pentru că a absentat motivat pe durata cursurilor până la închiderea școlilor și n-a avut posibilitatea să participe la școala online care era obligatorie!) cu aceea a elevilor amânați pe semestrul II, situație reglementată de articolul 129 (3) din ROFUIP: ”(3) Încheierea situaţiei şcolare a elevilor amânaţi pe semestrul al doilea, a celor declaraţi amânaţi pe semestrul I care nu şi-au încheiat situaţia şcolară conform prevederilor alin. (1) şi (2) sau a celor amânaţi anual se face înaintea sesiunii de corigenţe, într-o perioadă stabilită de consiliul de administraţie. Elevii amânaţi, care nu promovează la una sau două discipline/module de studiu în sesiunea de examene de încheiere a situaţiei şcolare a elevilor amânaţi, se pot prezenta la sesiunea de examene de corigenţe. Elevii declaraţi amânaţi anual din clasa pregătitoare, respectiv din clasa I, care nu se prezintă în sesiunile de examinare sunt reînscrişi în clasa pentru care nu s-a încheiat situaţia şcolară.”

Pe de altă parte, cred că ați observat că la acest ciclu lipsește prevederea referitoare la măsurile care se iau în situația în care pe ambele semestre calificativul la disciplină/discipline este insuficient. Nefiind prevăzută această situație putem trage concluzia că se aplică prevederile art. 126 (1) din ROFUÎP/2016, în vigoare. Altfel, nici nu îndrăznim să credem că, nevorbindu-se despre această situație școlară, ministerul ar putea lăsa loc pentru insinuarea ideii că, pe motiv de pandemie, nu se mai dau/acceptă calificative de insuficient, indiferent de cine, ce și cum, și, prin urmare, promovarea tuturor elevilor din ciclul primar devine regulă și obligație pentru școli…(!?). Ar fi o idee periculoasă, compromițătoare și ilegală ce contravine flagrant prevederilor art. 130 și 131 din ROFUÎP și care ar putea provoca mari prejudicii învățământului românesc și așa mult hulit pe drep, dar mai ales pe nedrept de către cei cărora nu le-a plăcut cartea și școala și care, prin urmare, nici nu înțeleg mare lucru din ce s-a întâmplat și se întâmplă în acest domeniu atât de complex al vieții noastre sociale.

Nu aș dori să se înțeleagă faptul că eu aș pleda pentru corigențe și repetenție la primar. Nici vorbă! După cum se știe, nici nu există repetenție la clasa pregătitoare și la clasa întâi. Discut doar situația din perspectiva măsurilor actuale ale MEC, raportate la prevederile din legislația și regulamentele în vigoare. Și, din câte am înțeles din videoîntâlnirea de azi (7 mai a.c.) cu secretarul de stat de la preuniversitar, Ministerul Educației lucrează la reglementarea (corectarea) acestei situații și a altora similare (vom vedea la gimnaziu și liceu), urmând să anunțe în curând perioada examenelor de corigență. Se va înlătura astfel mult discutata idee că, prin omiterea referirii la situațiile de corigență și neanunțarea graficului acestor examene, adresa MEC 540/28.04.2020 ar putea oficializa un semestru II și un an școlar fără corigențe și situații de repetenție în învățământul românesc.

A doua constatare: La învățământul gimnazial și liceal, măsurile prevăzute pentru încheierea situației școlare a elevilor prevăzute în adresa 540/28.04.2020, din perspectiva respectării celor trei articole ale OMEC 4135/2020, suportă următoarele observații și obiecții fundamentate:

Citește pe Edupedu.ro analiza integrală semnată de Mircea Bertea, directorul Colegiului Național Pedagogic „Gh. Lazăr” din Cluj-Napoca