Încrederea firmelor din UE în China a ajuns la un nivel scăzut record

China trebuie să-şi redefinească priorităţile privind reformele, creşterea economică şi sporirea încrederii investitorilor prin crearea unui cadru echitabil pentru toate companiile din ţară, conform unui studiu al Camerei de Comerţ a Uniunii Europene din China, publicat miercuri, transmit AP şi Reuters, transmite Agerpres.

În condiţiile în care „încrederea firmelor este acum la un nivel scăzut record”, pe fondul cererii interne slabe şi a supracapacităţii din anumite industrii, firmele din UE cer Chinei să-şi deschidă economia şi să permită o piaţă mai liberă, pentru a decide alocarea resurselor. De asemenea, este recomandată introducerea de politici care să stimuleze cererea internă.

Marjele de profit în China sunt la media mondială sau sub acest nivel pentru două treimi din companiile care au participat la studiu. Peste 1.700 de firme din UE sunt membre ale Camerei de Comerţ a Uniunii Europene din China.

În august, China a depus o plângere la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) privind tarifele vamale impuse de UE vehiculelor electrice (EV) fabricate în statul asiatic. De asemenea, Beijingul a lansat investigaţii anti-dumping şi anti-subvenţii la exporturile europene de produse lactate, carne de porc şi coniac. Represaliile au sporit temerile asupra izbucnirii unui război comercial.

Multe companii europene decid că rentabilitatea investiţiilor în cea de-a doua economie mondială nu merită riscurile, printre dificultăţi aflându-se încetinirea PIB-ului Chinei şi mediul de afaceri politizat.

„Pentru unii acţionari şi unele firme din Europa, riscul investiţiilor în China contrabalansează profiturile, o tendinţă care se va intensificat dacă nu sunt rezolvate îngrijorările formelor”, a declarat Jens Eskelund, preşedintele Camerei de Comerţ a Uniunii Europene din China. Acesta a adăugat: „A devenit mult mai dificil să faci bani pe piaţa chineză”.

În 2023, fluxurile de investiţii străine directe ale UE către China au scăzut în ritm anual cu 29%, la 6,4 miliarde de euro, arată datele Comisiei Europene.