Încurajează SUA protestele din Rusia și Hong Kong? Americanii, acuzați de Moscova și Beijing de amestec în „afacerile interne”

Oficialii de la Moscova și Beijing au cerut Statelor Unite să înceteze promovarea protestelor desfășurate în Rusia și Hong Kong, considerând că acest lucru reprezintă „o încălcare a suveranității lor.” Acuzațiile la adresa celor din Washington au fost făcute în contextul în care zeci de mii de ruşi au manifestat sâmbătă în centrul capitalei pentru democraţie şi alegeri libere, precum şi împotriva violenţei forţelor de ordine, aceasta fiind a patra demonstraţie din ultima luna desfășurată la Moscova, în timp ce, la mii de kilometri distanță, protestele din Hong Kong au intrat în cea de-a zecea săptămână.

Dacă manifestațiile din Rusia sunt văzute de analiști ca un semn că popularitatea președintelui Vladimir Putin este în declin, Hong Kong se confruntă cu cea mai gravă criză politică de la întoarcerea la guvernarea chineză în 1997, în situația în care guvernul nu reușește să găsească răspunsuri adecvate la furia publică declanșată de o lege controversată și de tacticile violente ale forțelor de ordine. Dar cât de reale sunt acuzațiile Rusiei și Chinei că americanii „se amestecă în afacerile lor interne”?

Ambasada Statelor Unite la Moscova a avertizat în mai multe ocazii cetățenii americani să nu participe la protestele „neautorizate” desfășurate în capitală și în alte orașe. Săptămâna trecută, avertismentul misiunii diplomatice americane a inclus și o hartă care arăta traseul planificat al demonstrației, precum și ora de începere a unui miting programat de candidații de opoziție de la Moscova.

Avertismentul ambasadei americane spunea că „cetățenii SUA ar trebui să evite ruta protestului,” dar decizia de a include asemenea informații specifice în engleză și rusă a fost percepută de Ministerul de Externe rus ca o încurajare tacită a protestului, în timpul căruia sute de demonstranți au fost arestați de forțele de ordine.

Ministerul de Externe de la Moscova a declarat vineri că l-a chemat pe diplomatul american Tim Richardson ca să-i ceară explicații pentru această situație. Oficialii ruși susțin că, în timpul discuției cu diplomatul american de rang înalt, aceștia i-au transmis că ei privesc „includerea schemei de organizare a unui eveniment ilegal realizată de organizatori drept agitație în favoarea participării la aceasta și un apel la acțiune, lucru ce reprezintă o încercare de a interveni în treburile interne ale țării noastre.”

Ziariștii de la Newsweek au afirmat că Administrația de la Washington a criticat constant felul agresiv în care autoritățile de la Moscova au răspuns demonstrațiilor pașnice și a susținut uneori cererile formulate de manifestanții ruși. În urma violențelor anti-demonstranți de săptămâna trecută, când sute de manifestanți pașnici au fost reținuți, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat că oficialii americani au fost „îngrijorați” de arestarea acestora și „relatările privind forța excesivă utilizată de către poliție.”

„Rușii, la fel ca oamenii de pretutindeni, merită alegeri libere și corecte, o guvernare transparentă și responsabilă, tratament egal în fața legii și capacitatea de a-și exercita drepturile fără teamă de repercusiuni,” a afirmat purtătorul de cuvânt al diplomației americane.

Vineri, SUA au emis alte două alerte de protest la Moscova și Ekaterinburg, dar nu au mai inclus si harta, precizând doar că „cetățenii americani ar trebui să evite” demonstrațiile și zona în care urmau să aibă loc acestea.

În acest context, merită menționat că Moscova nu a criticat doar Administrația de la Washington. Ministerul rus al Afacerilor Externe a vorbit joi cu Beate Grzeski, chargé d’affaires al Ambasadei Germaniei, despre „inadmisibilitatea acțiunilor” ziariștilor de la Deutsche Welle, care „s-au exprimat, într-un apel direct făcut locuitorilor Moscovei pe rețelele de socializare, să participe la protestele în masă neautorizate.” Redacția Deutsche Welle a respins anterior acuzațiile făcute de oficialii ruși, susținând că ele au fost legate de arestarea unuia dintre corespondenții săi în timpul unui miting ținut de opoziția rusă luna trecută.

Furia Chinei

Acuzații similare la adresa Statelor Unite au fost formulate și de oficialii de la Beijing, care au afirmat că americanii încurajează protestele din Hong Kong, fosta colonie britanică ce a fost retrocedată Chinei în 1997 și care acum beneficiază de un statut de regiune administrativă autonomă.

Demonstrațiile au izbucnit la începutul acestui an după ce s-a aflat că guvernul local vrea să adopte un proiect de lege care ar putea duce la extrădarea locuitorilor din Hong Kong în instanțele judecătorești din China sau care ar putea face ca sentințele să fie pronunțate de guvernul central de la Beijing. Acest lucru a fost perceput de mulți ca un atac împotriva drepturilor civile și politice ale locuitorilor din Hong Kong.

Demonstrațiile au început să capete amploare la sfârșitul lunii martie și de atunci s-au extins treptat, devenind o problemă majoră pentru Hong Kong, o regiune dens populată și o putere economică în Asia. Aceasta mai ales după ce confruntările violente dintre protestatari și forțele de poliție au escaladat, iar membri ai organizațiilor criminale (triadele) au fost acuzați că au atacat manifestanții pașnici. De vineri, manifestanții pro-democrație protestează în interiorul aeroportului internațional din Hong Kong.

Guvernul de la Beijing a folosit apariția steagurilor americane la proteste (mulți demonstranți au agitat constant drapelul înstelat al SUA) și întâlnirile organizate de vicepreședintele Mike Pence, secretarul de stat Mike Pompeo și consilierul de securitate națională al Casei Albe, John Bolton, cu figuri de opoziție precum întreprinzătorul mass-media Lai Chee-Ying și politicianul Martin Lee, ca dovadă a implicării Administrației de la Washington în manifestațiile din Hong Kong.

Mai mult, Ta Kung Pao, un ziar pro-comunist din Hong Kong, a publicat joi o fotografie cu o femeie, identificată drept consilierul politic american Julie Eadeh, vorbind cu activiști studenți, inclusiv cu liderul formațiunii Demosisto, Joshua Wong, în holul unui hotel local. În plus, ziarul a publicat informațiile personale ale lui Eadeh, inclusiv detalii despre familia diplomatei.

În același timp, Biroul comisarului chinez al Ministerului Afacerilor Externe din Hong Kong ” a chemat de urgență un înalt funcționar de la Consulatul General al SUA pentru a formula o plângere riguroasă, exprimând în acealsi timp dezaprobarea puternică și o opoziție fermă (față de acțiunile lui Eadeh), solicitând de asemenea clarificări.”

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Morgan Ortagus, a răspuns la aceste evenimente afirmând că „publicarea informațiilor private ale unui diplomat american, ale fotografiilor sale și numele copiilor săi” este un lucru pe care „l-ar face un regim ticălos.”

Răspunzând la remarcile oficialului din Departamentul american de Stat, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Beijing, Hua Chunying, a declarat că „interferența frecventă a Statelor Unite în afacerile din Hong Kong va fi cu siguranță întâmpinată cu o opoziție fermă și puternică indignare din partea tuturor chinezilor, inclusiv a celor din Hong Kong”.

”Purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat al SUA ar trebui, în primul rând, să reflecteze asupra cuvintelor sale, mai degrabă decât să critice și să defăimeze guvernul chinez folosind drept scuză relatările mass-media. (Ortagus) încearcă doar să arunce vina în altă parte prin prezentarea greșită, în mod voit, a adevărului, făcând acest lucru ca un pretext stângaci pentru a acoperi imixtiunea SUA în afacerile interne ale Chinei”, a mai spus el.

Tactici vechi

Acuzațiile formulate de către Moscova și Beijing la adresa Statelor Unite trebuie văzute în contextul geo-strategic și politic actual. Washingtonul privește Rusia și China ca pe cei doi concurenți principali pe scena mondială și a încercat constant să-i prezinte drept niste actori iresponsabili, care urmăresc să-și extindă puterea și influența la nivel mondial prin tactici nedemocratice. La rândul lor, Rusia și China și-au dezvoltat tot mai mult relațiile în ultimii ani, în același timp încercând să contracareze eforturile Statelor Unite de a-și extinde dominația militară și economică internațională.

Statele Unite au acuzat frecvent Rusia și China de amestec în afacerile lor interne, mai ales atunci când a fost vorba despre războiul cibernetic și răspândirea așa-numitelor „fake news.” De exemplu, interferența Moscovei în alegerile prezidențiale americane din 2016 a fost ținta unei anchete desfășurate timp de doi ani de procurorul special Robert Mueller. Investigatorii au încercat să determine dacă regimul de la Kremlin l-a ajutat pe candidatul republican Donald Trump să câstige fotoliul de la Casa Albă în detrimentul contracandidatei democrate, Hillary Clinton.

De asemenea, analiștii remarcă faptul că acuzațiile formulate în prezent de Rusia și China la adresa Statelor Unite sunt similare cu altele din trecut, fiind folosite de guvernele din Moscova și Beijing, incapabile să răspundă protestelor legitime ale propriilor cetățenii, ca să dea vina pe „forțe externe” pentru neajunsurile lor interne.

În cazul Rusiei, la demonstrațiile importante ale opoziției, care cer democraţie şi alegeri libere, participă constant zeci de mii de oameni, iar prezența masivă a acestora este un semnal puternic că rata de popularitate a lui Putin, altădată aflată la aproape 90%, este în scădere dramatică. Acțiunile în forță ale polițiștilor ruși par să nu facă altceva decât să demonstreze, cred comentatorii, disperarea unui regim care este pe cale să piardă încrederea populației și recurge la măsuri violente pentru a-și ascunde neputința politică.

În ceea ce privește China, oficialii chinezi sunt criticați pentru felul în care au gestionat ceea ce a devenit cea mai gravă criză politică pe care o traversează Hong Kong de la întoarcerea la guvernarea chineză în 1997. Protestele au devenit o activitate aproape zilnică în oraș, cu demonstrații de amploare rezervate pentru fiecare din ultimele zece weekend-uri.

O mare parte din furia care a susținut protestele din ultimele luni pare să vină din temerile existente de multă vreme cu privire la viitorul Hong Kong sub stăpânirea chineză, precum și incapacitatea guvernului de a înțelege dorințele multora dintre rezidenți după eșecul protestelor democratice din 2014.

În ultimii cinci ani, guvernul local pare să se fi apropiat din ce în ce mai tare de Beijing, deși regiunii Hong Kong i s-a promis semi-autonomie până în 2047. Eșecul șefei executivului din Hong Kong, Carrien Lam, de a răspunde în mod adecvat solicitărilor protestatarilor este perceput de multă lume ca semn al interferenței Chinei și al modului în care guvernul local vrea să satisfaca mai degraba dorințele celor din Beijing și nu ale locuitorilor din Hong Kong. De altfel, neîncrederea în guvernul din Hong Kong și în autonomia sa declarată, protejată prin acordul „o singură țară, două sisteme,” a făcut ca mulți protestatari să solicite alegeri directe pentru prima dată după 2014.

În acest context, acuzațiile Chinei la adresa interferențelor americane sunt văzute de mulți analiști drept dovadă că regimul de la Beijing nu are o strategie clară în ceea ce privește demonstranții și preferă să acuze „forțele externe” pentru impotența sa politică evidentă.

Surse: Newsweek, BBC, The Guardian

Image by Vc3_designs from Pixabay