Indicele Democraţiei EIU 2024: Democraţia în declin şi întărirea autoritarismului la nivel global; România, retrogradată la ‘regim hibrid’

Indicele Democraţiei pe anul 2024, calculat de revista The Economist (EIU) şi făcut public joi, aruncă o lumină asupra tendinţelor globale în ce priveşte democraţia, constatând un declin al scorului total de la 5,23 în 2023 la 5,17 anul trecut (pe o scară de la 0-10), arată Agerpres.

În indicele elaborat de EIU, scorul României a fost coborât cu 0,46 puncte (de la 6,45 la 5,99) în 2024, astfel încât, în condiţiile în care ţara era deja plasată în partea de jos a categoriei statelor cu ‘democraţie deficientă’, această scădere a fost suficientă pentru a conduce la retrogradarea sa în categoria ‘regim hibrid’.

După un an plin de evenimente electorale în multe ţări, reflectate şi în indicele democraţiei, România a coborât 12 locuri, până pe poziţia a 72-a, după o anulare controversată a alegerilor prezidenţiale, care a aruncat ţara în grupul ‘regimurilor hibride’, între Republica Moldova (6,04) şi Papua Noua Guinee (5,97), notează raportul EIU.

Potrivit analiştilor, cetăţenii români au răspuns cu un amestec de furie şi uşurare la decizia Curţii Constituţionale de anulare a rezultatelor primului tur al alegerilor prezidenţiale din 24 noiembrie şi de a anula turul al doilea programat pe 8 decembrie.

Într-o hotărâre şubredă, fără a produce dovezi concrete în sprijinul deciziei sale, Curtea a susţinut că o operaţiune de influenţă străină pe reţelele sociale a influenţat rezultatul scrutinului.

Primul tur a fost câştigat de doi candidaţi anti-mainstream, care i-au învins pe candidaţii partidelor de guvernământ, devenite extrem de nepopulare.

Decizia Curţii de a anula alegerile, bazată pe rapoarte şubrede ale serviciilor de informaţii despre o interferenţă rusă în alegeri, este o măsură extraordinară, având în vedere că dovezile erau, în cel mai bun caz, discutabile, arată raportul EIU.

Afirmaţia potrivit căreia votanţii outsiderului de dreapta Călin Georgescu au fost influenţaţi pe scară largă de o campanie pe TikTok suferă în ce priveşte credibilitatea, mai ales având în vedere componenţa socială a susţinătorilor lui Georgescu, mulţi dintre ei fiind alegători mai în vârstă din mediul rural care îşi iau ştirile de la televiziune (dominată de partidele de guvernământ), adaugă raportul.

Ulterior au apărut dovezi că unul din partidele de la guvernare, Partidul Naţional Liberal (PNL), a oferit finanţare pentru campania pe social media în sprijinul lui Georgescu, într-o manevră tactică ce s-a întors împotriva sa. Dezastrul nu va face decât să submineze şi mai mult nivelurile de încredere extrem de scăzute ale cetăţenilor în guvern şi partidele politice.

Potrivit EIU, anularea alegerilor a afectat negativ scorul ţării pentru proces electoral şi pluralism (8,25), dar retrogradări la alte scoruri ar fi avut loc chiar şi fără dezastrul de la sfârşitul anului.

Date din sondaje au confirmat că încrederea publicului în partide politice şi guvern a coborât şi mai mult în ultimul an, rezultând în câteva retrogradări ale scorurilor din categoria de funcţionare a guvernului (5,36). În conformitate cu un exerciţiu de evaluare globală comparativă, scorul României în ce priveşte prevalenţa corupţiei a fost de asemenea coborât.

Există riscul că scorul României ar putea coborî şi mai mult în 2025, în funcţie de cum va fi gestionată reluarea alegerilor prezidenţiale şi de ce altceva va apărea cu privire la baza iniţială pentru anularea scrutinului.

Măsuri ale guvernului de a modifica regulile electorale referitoare la reţele sociale în alegeri şi ale partidele de guvernământ de a contracara şansele de victorie ale unui candidat anti-sistem nu sunt de bun augur pentru sănătatea democraţiei în România, conchide raportul EIU.

La modul general, raportul EIU constată că scorul global al Indicelui Democraţiei a scăzut de la 5,52 în 2006 la un minim istoric de 5,17 în 2024, când 130 de state din total celor 167 analizate fie au înregistrat o scădere a scorului, fie nu au reuşit nicio ameliorare.

Mai mult de o treime (39,2%) din populaţia lumii trăieşte sub guvernări autoritare, 60 de ţări fiind acum clasificate drept ‘regimuri autoritare’, o creştere cu unul faţă de indicele din 2023 şi cu opt faţă de anul 2014.

Categoriile care au consemnat cea mai mare deteriorare începând din 2008 sunt libertăţile civile (-1,00 pe o scară 0-10) şi procesul electoral şi pluralismul (-0,66). Cu toate acestea, scorul mediu global pentru participarea politică s-a îmbunătăţit cu 0,74 între 2008 şi 2024.

Europa de Vest are cel mai mare scor dintre toate regiunile, de 8,38, fiind singura care şi-a îmbunătăţit scorul general în 2024.

Scorul SUA a rămas neschimbat în 2024, Statele Unite continuând să fie clasificată ‘democraţie deficientă’, ocupând locul al 28-lea.

Ţările nordice (Norvegia, Islanda, Suedia, Finlanda şi Danemarca) continuă să domine clasamentul Indicelui Democraţiei, ocupând cinci din primele şapte locuri, Noua Zeelandă fiind a doua, iar Elveţia urcând pe locul 5.

Scorul Franţei a scăzut imediat sub pragul de 8,00 necesar pentru a se califica drept ‘democraţie deplină’, din cauza unei scăderi a scorului pentru funcţionarea guvernului, astfel încât ţara a fost retrogradată în categoria ‘democraţie deficientă’ în 2024.

La fel s-a întâmplat cu Coreea de Sud, din cauza evenimentelor politice tumultuoase de la finalul lui 2024.

Scăderea scorului general al indicelui în 2024 a fost determinată de regrese în toate regiunile lumii, cu excepţia Europei de Vest, al cărei scor mediu s-a îmbunătăţit cu marja minimă de 0,01 puncte, şi a Americii de Nord, al cărei scor a rămas constant. Celelalte cinci regiuni au înregistrat o scădere a scorului mediu al indicelui, cele mai mari regrese având loc în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord (-0,11), Asia şi Australasia (-0,10), mai arată raportul EIU.