Industria cărnii: Câștiguri de miliarde/ De ce există atât de multe infecții cu noul coronavirus în abatoarele din Germania, în care lucrează numeroși români

Focarul de coronavirus de la abatorul Tönnies din Renania de Nord-Vestfalia, unde lucrează mulți români, a adus din nou în prim-plan problemele din industria cărnii din Germania, transmite postul de radio Deutsche Welle.

Câtă carne se produce în Germania?

În anul 2019 au fost sacrificate în total, în Germania, 59,7 milioane de animale de dimensiuni mari, printre care porci, vite, oi, capre și cai. Dacă se adaugă și păsările tăiate, concernele produc în total în jur de opt milioane de tone de carne anual.

În Germania se produce mai multă carne decât se consumă: aproape jumătate e exportată. În special carnea de porc și de pasăre din Germania e apreciată în străinătate. Cel mai important cumpărător de carne germană e Italia cu 17 procente, urmată de Olanda, China și Polonia cu câte 9 procente din exporturile germane de carne de porc.

Câtă carne mănâncă germanii?

De la steak până la cârnați sau Mortadella: Anul trecut, media consumului de carne din Germania a fost de 59,5 kilograme de persoană. Dar se pare că apetitul germanilor pentru carne e în scădere.

Potrivit unui raport despre alimentația germanilor al Ministerului Agriculturii, doar 26 la sută dintre cei chestionați declară că mănâncă zilnic carne. În anul 2015 procentul era încă de 34 la sută. Una dintre explicațiile pentru această evoluție e că mulți bărbați germani sunt dispuși, mai nou, să renunțe la consumul zilnic de carne.

Care sunt principalii actori din industria germană a cărnii?

În frunte se află concernul Tönnies, unde au fost depistate peste o mie de persoane infectate cu noul coronavirus în cursul acestei săptămâni. La sediul din Rheda-Wiedenbrück sunt tăiați și prelucrați zilnic în jur de 20.000 de porci.

Potrivit unui clasament al abatoarelor din 2019 al Asociației crescătorilor de porci din Germania, cota de piață a concernului Tönnies este de 30,3 procente, pe baza numărului tăierilor. E urmat de Westfleisch (14 la sută), Vion (13,8 la sută) și Danish Crown (6 la sută). În total, aproape două treimi din piața prelucrării cărnii din Germania sunt dominate de aceste patru companii.

De unde fac rost abatoarele de animale?

Porcii, vitele și păsările provin în mare parte din crescătorii germane. Activiștii pentru protecția animalelor critică de ani de zile faptul că există tot mai puține crescătorii de acest fel, iar numărul animalelor ținute înghesuite crește.

De pildă, crescătoriile de găini cu câte 100.000 de animale nu mai sunt o excepție. Un porc între 50 și 110 de kilograme are la dispoziție 0,75 de metri pătrați, potrivit unei directive a Uniunii Europene.

„Totul se reduce la perspectiva economică, iar condițiile în care sunt ținute animalele sunt discutabile din punct de vedere etic, ele nu mai pot fi tolerate”, spune Thomas Schröder, președintele Asociației germane pentru protecția animalelor.

Câți bani aduce acest sector?

Prelucrarea cărnii este un sector economic important pentru Germania. Anul trecut, cifra de afaceri totală a acestui sector a fost de 42,5 miliarde de euro, potrivit Oficiului federal de statistică. Pe locul întâi e Tönnies – cu 6,9 miliarde de euro (în cea mai recentă statistică) și în jur de 17 milioane de porci tăiați anual.

De ce există atât de multe infecții cu noul coronavirus în industria cărnii?

Noul focar de infecție la abatorul Tönnies, unde lucrează mulți muncitori din România și alte state esteuropene, domină de miercuri presa germană. Între timp, toți angajații companiei de la Rheda-Wiedenbrück sunt în carantină, inclusiv conducerea concernului. Premierul landului Renania de Nord-Vestfalia, Armin Laschet, a declarat că nu e exclus să se ajungă la un nou „lockdown” la nivel local din cauza numărului ridicat de infecții.

În districtul administrativ Gütersloh, în care se află abatorul, au fost închise din nou școlile și grădinițele.

În ultimele luni, s-a ajuns la multe infecții cu noul coronavirus în abatoare, de pildă la Westfleisch în localitatea Coesfeld, care se află tot în landul Renania de Nord-Vestfalia.

Viroloaga Isabella Eckerle a declarat că există mai multe explicații pentru numărul ridicat de cazuri în această industrie. Pe de-o parte, condițiile de lucru din abatoare nu se potrivesc cu măsurile de igienă necesare: multe persoane lucrează în spații închise, fără a avea posibilitatea să păstreze distanța recomandată de autorități și epidemiologi.

În plus, și efortul fizic foarte mare pe care îl implică munca la abator ar putea contribui la o răspândire mai crescută a virusului, a adăugat Isabella Eckerle în dialog cu Deutsche Presse-Agentur. Mâinile umede, mănușile, șorțurile și hainele ar putea să crească riscul unei infectări. Un alt factor important sunt condițiile proaste de cazare în cazul muncitorilor străini.

Cine lucrează la abatoare?

Mulți dintre muncitorii care lucrează la abatoarele germane provin din străinătate. Potrivit unor date ale guvernului federal, în 2018 aproape jumătate dintre acești muncitori aveau altă cetățenie decât cea germană.

Potrivit estimărilor sindicatelor, 80 la sută dintre muncitori sunt subcontractori. Firmele de intermediere recrutează lucrători de obicei în România și Bulgaria, pe care îi aduc în Germania, cu contracte pe termen limitat, care nu le oferă prea multe drepturi. Adesea, aceștia lucrează și seara, noaptea și în weekend.

Cât câștigă muncitorii în industria cărnii?

Oficial, ei primesc salariul minim pe economie, introdus în 2014 în industria cărnii – în ziua de azi, 9,35 de euro pe oră. Sindicatele și alte organizații atrag însă atenția că muncitorii nu primesc decât rar salariul minim.

Din diverse motive, li se scad bani de la salariu: „Din cauza unei contabilizări intransparente a orelor de muncă, a costurilor neclare pentru cazare, transport și materiale, mulți se simt păcăliți”, spune Armin Wiese, care conduce un sindicat german care se ocupă de domeniul mâncării și al gastronomiei.

„În Germania, pe care o percepeau ca pe un stat cu un sistem social corect, muncitorii (din străinătate, n.r.) au sentimentul că sunt la cheremul bunului-plac al angajatorului.”

Se întrevede sfârșitul contractelor prin firme de intermediere?

Datorită firmelor de intermediere prin care se încheie contractele, companiile germane de prelucrare a cărnii nu sunt nevoite să preia responsabilitatea pentru condițiile de trai ale muncitorilor. Aceștia sunt cazați adesea în spații mizere, în locuințe în care mai multe persoane dorm în aceeași cameră.

Guvernul german vrea să facă ordine în această industrie și să interzică contractele prin firme de intermediere, pentru a le obliga pe companiile germane să preia responsabilitatea pentru acești muncitori străini. Dacă proiectul de lege va fi adoptat de parlamentul german, contractele prin firme de intermediere vor fi interzise din ianuarie 2021.

În plus, s-ar impune amenzi de 30.000 de euro pentru firmele care îi obligă pe muncitori să lucreze mai mult decât maxim 10 ore pe zi. Armin Wiese consideră că astfel de măsuri ar fi un pas în direcția corectă.

Citește și:

Parlamentul European a votat rezoluția care cere protejarea muncitorilor sezonieri: Statele membre trebuie să asigure locuințe de calitate, care ar trebui decuplate de la remunerația lor