Industria energointensivă beneficiază de o nouă schemă de ajutor de stat, cu un buget total de 150 milioane euro pe an, anunță Sebastian Burduja

Industria energointensivă beneficiază de o nouă schemă de ajutor de stat, cu un buget total de 150 milioane euro pe an, cu plata în două tranşe, anual, în loc de o singură tranşă, a anunţat joi ministrul Energiei, Sebastian Burduja, la briefingul de la finalul şedinţei de Guvern.

„Astăzi (joi, n.r.) a fost o şedinţă de Guvern importantă pentru că sprijinim în continuare industria românească, o industrie care a fost pusă într-o situaţie dificilă, aşa cum a fost întreaga industrie europeană, în ultimii ani. Ceea ce am susţinut şi în Consiliul de Miniştri ai Energiei, la Bruxelles, este că, având în vedere preţurile la energie electrică de pe piaţa europeană, în raport cu preţurile din Statele Unite sau din China, este extrem de greu să fii competitiv, mai ales pentru acele industrii energointensive, care au costuri mari cu energia electrică sau cu gazele. Aceasta este şi concluzia raportului Draghi. Ministerul Energiei s-a străduit – şi anul trecut, pe final, a obţinut o aprobare a Comisiei Europene pentru o schemă de ajutor de stat cunoscută sectorului energointensiv, prin care se acordă excepţii de la plata certificatelor verzi şi, în funcţie de anumite coduri CAEN, întreprinderile energointensive sunt exceptate de la plata a 75% sau 85% din costurile aferente acestor certificate verzi.”, a spus Burduja.

Potrivit acestuia, bugetul total al schemei este de 578,4 milioane euro, „ajutoarele nu depăşesc 150 de milioane de euro pe an, iar numărul estimat al beneficiarilor este de 200”.

Ministrul Energiei a subliniat că, joi, o altă schemă de ajutor de stat pentru un energointensivi a fost aprobată, bazată pe Ordonanţa 138/2022.

„Aceasta are un buget total de 150 de milioane de euro pe an, iar modificarea de astăzi solicitată de industrie este să se permită plata în două tranşe, în fiecare an, a acestui sprijin, în loc de o singură tranşă anuală. Deci, tot o formă de sprijin pentru marea industrie, pentru energointensivi. Este, cred, o expresie clară a angajamentului Guvernului României de a sprijini industria, cu atât mai mult cu cât ţara noastră se pregăteşte să devină extrem de competitivă în sectorul energetic, atât în producţia de energie electrică, unde avem în lucru investiţii de peste 17.000-18.000 de megawaţi, dintre care 10.000 de megawaţi energie verde, solar şi eolian. Acestea sunt contracte semnate sau proiecte deja în execuţie, iar în sectorul gazelor naturale suntem deja numărul 1 sau numărul 2, în funcţie de trimestru, la nivelul Uniunii Europene, ca producţie de gaz natural. Ne luptăm cu Ţările de Jos dar, din 2027, odată cu gazul din Neptun Deep, cu siguranţă că vom fi numărul 1 pentru că ne vom dubla producţia de gaz.”, a adăugat ministrul.

El a subliniat că independenţa energetică a României, securitatea energetică a ţării noastre nu sunt negociabile, transmite Agerpres.

„Vom face acest proiect, indiferent ce s-ar spune indiferent câte interese vom deranja. Am constatat că deranjăm atât două-trei organizaţii de mediu, cât şi o parte dintre reprezentanţii opoziţiei în Parlament, probabil interese convergente. Independenţa energetică a României, securitatea energetică a ţării noastre nu sunt negociabile. Chiar dacă se inventează pretexte, chiar dacă există organizaţii de mediu care contestă avize de la Ministerul Culturii, de exemplu, la Neptun Deep, la 160 de kilometri în larg, cu privire la fundul Mării Negre şi presupusa existenţă a unor vestigii antice acolo. Dincolo de aceste şicane în instanţă, statul român trebuie să meargă mai departe, pentru că obiectivul zero al Guvernului României este să le asigure românilor o energie ieftină şi o energie sigură. Asta înseamnă facturi mai mici şi înseamnă şansa unui mediu economic mult mai competitiv. Când ai un preţ bun la energie electrică sau la gaz eşti o ţară mai atractivă pentru investiţii, ceea ce înseamnă locuri de muncă, salarii mai bune şi o ţara mai dezvoltată, aşa cum ne dorim cu toţii.”, a mai spus Sebastian Burduja.