Influent think-thank american: China în România, pe ușa din spate / Statele Unite vor trebui să insiste ca România să-și retragă aprobarea dată companiei Lenovo de a opera în rețeaua 5G

În trecut, România – un aliat important al Statelor Unite din Europa de Est – a fost atentă la problemele de securitate pe care le-ar avea în cazul în care Republica Populară Chineză s-ar infiltra în reţelele sale de telecomunicaţii.

Tocmai de aceea, este surprinzător faptul că, recent, România a aprobat intrarea companiei chineze Lenovo în reţeaua 5G. Dată fiind subestimarea fundamentală a riscurilor legate de accesul firmei Lenovo, acest ‚cal troian’ ar putea slăbi reţeaua românească de telefonie mobilă în cazul în care Bucureștiul o va include în reţelele sale digitale, se arată într-o analiză publicată de influentul think thank american de orientare conservatoare The Heritage Foundation.

Din fericire, se mai poate interveni. Strategii din Congres trebuie să-și informeze urgent prietenii din România, avertizându-i că implicarea celor de la Lenovo în reţeaua lor 5G ar contraveni angajamentelor semnate în cadrul Memorandumului de Înţelegere (MOU) pe plan 5G cu Statele Unite, semnat în 2019. Mai apoi, Statele Unite vor trebui să insiste ca România să-și retragă aprobarea serviciilor Lenovo.

Potrivit unui acord din 2019, cele două ţări „vor căuta să elimine riscurile în materie de securitate care însoţesc investiţiile chineze în reţelele de telecomunicaţii 5G”. Acest lucru a provocat o reacţie puternică și din partea companiei chineze de telecomunicaţii Huawei, care a susţinut cu tărie că asemenea acorduri „contravin mai multor reglementări din legislaţia UE”.

Desigur, era vorba de un nonsens, dar ideea arată cât de departe ar fi în stare să meargă China ca să aibă acces la actualele și la viitoarele reţele din Europa. În pofida protestelor Beijingului, în iunie 2021, Parlamentul României a adoptat – iar președintele Klaus Iohannis a semnat – o lege care interzice implicarea companiilor chineze în consolidarea reţelelor 5G, din cauza unor îngrijorări legate de securitate pe care le-ar implica participarea lor.

Mai exact, legea prevede că firmele care participă la licitaţiile vizând sistemul 5G „nu pot fi controlate de un guvern străin care nu dispune de un sistem juridic independent, care nu dispune de structuri transparente de acţiune și, în plus, cu un trecut în materie de practici necinstite. Mai mult, legea nu se aplică numai sistemelor 5G, ci „este valabilă și în privinţa altor tehnologii, aparaturi sau computere din sectorul IT și din sistemele de comunicaţii de importanţă naţională”.

Și totuși, luna trecută, premierul român, Marcel Ciolacu, a semnat autorizarea intrării companiilor Lenovo Global Technology HK și Lenovo PC HK Limited în reţeaua 5G din România. Se pare că decizia lui Ciolacu a fost influenţată de faptul că, în luna iulie, Consiliul Suprem Pentru Apărarea Țării (CSAT) – forul care face recomandări în privinţa unor companii – „nu a găsit elemente care să genereze riscuri, ameninţări sau situaţii vulnerabile la adresa securităţii naţionale și la apărarea ţării”.

Raţiunea acestor recomandări se datorează faptului că firmele respective sunt deţinute de Lenovo Group Limited, „care funcţionează ca o companie conformă legislaţiei din Hong Kong”. După cum explica și CSAT, se estimează că „sistemul juridic din Regiunea Administrativă Specială Hong Kong se bazează pe statul de drept și pe independenţa justiţiei conform principiului ‚o singură ţară, două sisteme’”.

Toate astea sunt total lipsite de orice bază. Hong Kong-ul din 2023 nu este Hong Kong-ul din 1983, și nici măcar din 2013. În ultimii ani, Beijingul și-a întărit poziţia în această regiune specială, inclusiv prin aplicarea Legii Securităţii Naţionale din Hong Kong, promulgată în 2020, care anulează complet argumentele CSAT.

Astăzi, adevărul este că statul de drept din regiune e în declin, libera circulaţie a informaţiei e în pericol, iar un mare număr de tineri cu studii au emigrat. În octombrie trecut, Xi Jinping afirma chiar că China a ajuns să controleze total Hong Kong-ul.

Mai mult, Lenovo este o firmă înregistrată oficial în Hong Kong, dar birourile sale de-acolo sunt doar cele financiare. Adevărata reţea operează în Beijing, acolo unde Lenovo s-a înfiinţat și unde își menţine centrul operaţiunilor. La fel, centrele de producţie ale firmei Lenovo, la fel ca și furnizorii, se află în China continentală. De exemplu, Centrul său de Afaceri și Programe 5G se află la Chongqing, și nu în Hong Kong.

Legislaţia le cere companiilor chineze să sprijine, să asiste și să coopereze cu sistemul de informaţii, Asta înseamnă că firma chineză are acces la niște date de care poţi fi sigur că și guvernul chinez este informat.

Acesta e unul din motivele pentru care niște birouri occidentale de informaţii, precum CIA sau britanicul MI6, au interzis folosirea aparaturii Lenovo de aproape 20 de ani. Armata americană este și ea la curent cu relaţia dintre Lenovo și (guvernul de la) Beijing. În 2008, pușcașii marini din Irak au renunţat să mai folosească serviciul Lenovo după ce au descoperit că informaţiile ajung în China. De atunci, cu diverse ocazii, armata SUA a înlocuit aparatura Lenovo.

În pofida acestor crescânde avertismente, Statele Unite rămân destul de expuse, având în vedere că o serie de instituţii guvernamentale la nivel federal, de stat și local continuă să cheltuiască milioane din banii contribuabililor pentru produse ale firmei Lenovo. Deși, cu siguranţă, toate aceste lucruri trebuie oprite – în parte, din cauză că ne îngreunează și discuţiile cu aliaţii noștri – și trebuie să convingă Congresul să discute cu România pe tema recentelor sale decizii.

Permiţând accesul Lenovo la reţeaua 5G, România a permis intrarea unui ‘cal troian’, care îi va submina, altminteri, remarcabilele sale eforturi de a-și întări reţelele de telecomunicaţii. Mesajul din partea politicienilor americani trebuie să fie extrem de clar :Învăţaţi din greșelile noastre și retrageţi avizul acordat celor de la Lenovo.

Sursa: Haritage Foundation ( instituţie conservatoare din Washington D.C, fondată în 1973)/ Articol de Daniel Kochis / Traducerea: Alexandru Danga