Influent ziar elvețian: Insolenţa cu care a încercat guvernul de la Bucureşti să o pună la punct pe Kövesi a fost chiar benefică pentru candidatura sa la șefia Parchetului European

Laura Kövesi s-a confruntat în România cu elita postcomunistă a puterii, iar acum urmează să-i vâneze în calitate de şefă a Parchetului European din Luxemburg pe cei vinovaţi de fraudare a banilor europeni. Cât de eficientă va fi noua autoritate? Ziarul elvetian Neue Zurcher Zeitung notează, într-un articol publicat după votul din COREPER, că ”insolenţa cu care a încercat guvernul de la Bucureşti să o pună la punct pe Kövesi a fost chiar benefică pentru candidatura sa la șefia Parchetului European”.

Redăm mai jos integral traducerea articolului din Neue Zurcher Zeitung, realizată de Rador:

”Este firesc ca statele membre UE să ocupe importante funcţii din UE cu propriii lor candidaţi. Alta este situaţia cu fosta şefă a DNA din România, Laura Kövesi. Chiar dacă timp de mai multe luni guvernul de la Bucureşti condus de social-democraţi a încercat să obstrucţioneze candidatura lui Kövesi pentru postul respectiv, recent ambasadorii din statele membre UE au votat cu o mare majoritate in favoarea sa, astfel încât numirea sa este ca şi stabilită.

Deja în această săptămână negociatorii din Parlamentul European şi statele membre se vor înţelege oficial asupra numirii lui Kövesi, mai ales că românca de 46 de ani se bucură de mult de sprijinul Parlamentului European.

Pentru guvernul de la Bucureşti Kövesi, constituie un ghimpe în coastă. În calitate de şef al DNA demara cu curaj anchete împotriva reprezentanţilor elitei de la putere. L-a luat în vizor şi pe liderul între timp arestat al PSD, Liviu Dragnea, căruia i-a reproşat că a delapidat 21 milioane euro prevăzute pentru construirea de autostrăzi.

Reacţia nu a întârziat să apară: în vara lui 2018 Kövesi a fost revocată din funcţie în cadrul unei reforme controversate din justiţie. Iar când a făcut cunoscută candidatura sa pentru Parchetul European, a fost anchetată şi i s-a interzis să iasă din ţară.

Insolenţa cu care a încercat guvernul de la Bucureşti să o pună la punct pe Kövesi, a fost chiar benefică pentru candidatura sa. Parlamentul European a insistat încă de la început asupra persoanei sale, transmiţând drept semnal că nu se sperie de tendinţele autoritare din partea statelor membre.

În primăvară cel care a obţinut cele mai multe voturi în Comisia Europeană a fost candidatul francez care a obţinut aproape un număr dublu de voturi faţă de candidatul român şi cel german.

După alegerile europarlamentare preşedintele francez şi-a schimbat poziţia. Partidul său la Republique en marche a constituit un grup împreună cu liberalii, la care a aderat şi noua alianţă din România USR-PLUS. Ulterior Macron a semnalat că o susţine pe Kövesi, iar la votul ambasadorilor candidatul francez nici nu s-a mai prezentat. Kövesi a obţinut votul a 17 state din cele 22 care vor alcătui Parchetul European.

Pentru statele UE participarea la această instituţie este benevolă. Dintre membri lipsesc Marea Britanie, Suedia, Danemarca, Irlanda, respectiv Ungaria şi Polonia. Parchetul urmează să-şi înceapă activitatea la sfârşitul lui 2020, iar aderarea celorlalte state este posibilă şi mai târziu.

În mod concret procurorul general al UE, împreună cu cei 22 de procurori urmează să ancheteze fraudele care depăşesc 10 milioane euro, respectiv delapidarea fondurilor europene.

Astfel, Parchetul este apropiat de Olaf, care a descoperit delapidarea de sute de milioane euro din fonduri europene la construirea metroului din Budapesta, respectiv acţiunea unor infractori din fosta Iugoslavie care au prezentat porumbul din ţara lor drept provenit din Grecia, pentru a obţine fonduri din partea UE.

Deoarece anchetatorii naţionali au la dispoziţie doar instrumente limitate împotriva infracţiunilor, anchetele vor fi realizate pe viitor de procurorii europeni.

Aceştia adună date şi pregătesc actul acuzării, dar nu au voie să se prezinte în sălile de judecată. De asemenea şi arestările şi sentinţele vor reveni autorităţilor naţionale. Parchetul UE va avea în statele membre procurori delegaţi care cunosc bine cum funcţionează cooperarea din ţările respective.

Preşedintele desemnat al Comisiei Europene Ursula von der Leyen a promis că va acorda noii instituţii competenţele necesare pentru a combate terorismul transfrontalier.

Însă deocamdată trebuie văzut cum funcţionează această cooperare. De asemenea trebuie stabilit cum se va proceda cu Ungaria, unde există probleme cu fondurile europene, dar care nu este membră a Parchetului European. În România noua autoritate va putea face cercetări legate de suspiciunea de fraudare a unor bani europeni.

Iar Laura Kövesi va putea să execute de la noul ei sediu de la Bruxelles întreaga sa activitate la care a trebuit să renunţe după revocarea sa.”

Sursa: Neue Zurcher Zeitung/ Rador/ Traducerea: Imola Stănescu

Sursa Foto: Inquam Photos/ Autor: Octav Ganea