Influența chineză în sistemul educațional din Bulgaria este în creștere

Influența chineză în sistemul educațional din Bulgaria este în creștere. Foștii securiști, acum în institutele Confucius, joacă un rol la fel de important ca și Huawei, arată o analiză Deutsche Welle.

Privit din stradă, Institutul Confucius din Sofia este greu de recunoscut. Găzduit într-un complex de clădiri care ocupă aproape întreaga stradă din centrul orașului, acesta împarte adresa cu Centrul pentru Limbi și Culturi Orientale al Universității din Sofia.

Dar, în timp ce la institutul universitar se poate ajunge printr-o simplă intrare prin spate, direct de la stația de metrou, vizitatorii Institutului Confucius din Sofia sunt separați de intrarea acestuia de o piață mare, împrejmuită cu un gard de un metru înălțime.

În mod oficial, Institutul Cultural Chinez din Sofia, la fel ca toate institutele Confucius din lume, este dedicat promovării și răspândirii limbii și culturii chineze. Programele sale sunt controlate de organizația culturală oficială externă „Hanban” (Institutul pentru educația în limba chineză).

Potrivit guvernului german, Hanban este „direct subordonat Departamentului Central de Propagandă al Partidului Comunist Chinez (PCC) (adică Biroul pentru Propagandă Externă)”, după cum reiese din răspunsul oferit unei scurte interpelări adresate de Partidul Verzilor din 2019. În Germania, conform unor articole apărute în presă (https://p.dw.com/p/42E3d), institutele Confucius sunt sub observația serviciului de informații interne – Bundesverfassungsschutz (Protecția Constituției). Evaluarea serviciului: „Institutele chineze Confucius servesc în cadrul strategiei de influență a PCC, în special pentru a răspândi o imagine impecabilă a Chinei”.

Soft power

Cum arată acest lucru în practică este prezentat într-o publicație a celor două institute Confucius din Bulgaria. Citim: „Republica Populară Chineză a găsit un răspuns de succes atât la coronavirus, cât și la recesiunea economică ce i-a urmat […] Recuperarea economică a Republicii Populare Chineze este pur și simplu impresionantă”.

În plus, analizele laudă modelul de dezvoltare al „socialismului cu caracteristici chinezești” drept o „alternativă pozitivă la neoliberalismul dominant la nivel mondial”.

Încălcările drepturilor omului, cum ar fi reprimarea violentă a protestelor în masă de către armata chineză în Piața Tiananmen în 1989 sunt respinse ca greșeli necesare și tensiuni sociale care, din păcate, apar în procesul de modernizare și care au fost rezolvate de succesorul lui Mao, Deng Xiaoping.

Coardele Stasi și cooperarea ruso-chineză

O investigație a DW arată că structurile institutelor Confucius din Bulgaria nu numai că sunt netransparente, dar prezintă și suprapuneri puternice cu cercurile pro-ruse [așa-numitele „rusofile”] și cu foști colaboratori ai Securității de Stat bulgare.

Un exemplu în acest sens este Nako Stefanov, autorul studiului Institutului Confucius, de mai sus privind presupusa superioritate a răspunsului chinez în fața virusului, dar și bagatelizarea masacrului din Piața Tienanmen.

La bază japonolog, Stefanov nu numai că a fost educat în Uniunea Sovietică în anii ’70 și ’80, dar a fost și agent al securității din Bulgaria începând din 1973. În prezent, el este un membru de rang înalt și vocal al partidului rusofil Renașterea Patriei, condus de Nikolai Malinov, un activist pro-rus bine cunoscut în Bulgaria. Stefanov a lăsat fără răspuns o solicitare de interviu din partea DW.

Prin urmare, rămâne neclar dacă acesta face parte în mod oficial din Institutul Confucius din Sofia. O altă solicitare a DW privind personalul institutului a rămas și ea fără răspuns. Doar directoarea Aksinia Koleva, care se afla în vacanță, a putut oferi informații. Koleva nu numai că este autoarea unor publicații comune cu Nako Stefanov, dar, la fel ca acesta, a fost educată în Uniunea Sovietică.

Situația este similară la cel de-al doilea Institut Confucius din Bulgaria, din Veliko Târnovo, capitala Imperiului bulgar medieval. Președintele său de onoare și membru al consiliului de administrație, profesorul Plamen Legkostup, a fost colaborator neoficial al securității statului comunist în anii 80. În 2009, în calitate de rector al universității, el i-a acordat un doctorat onorific președintelui rus Vladimir Putin pentru „contribuția sa la dezvoltarea pașnică a lumii”.

„China și Rusia par mai degrabă să coopereze decât să concureze pentru a-și exercita influența în Bulgaria”, spune Rumena Filipova, director al Institutului de Analiză Globală din Sofia. Ea este autoarea unui studiu privind influența chineză în sistemul educațional bulgar. (https://academytracker.ceias.eu/articles/2g28FMwxCHaHLZ59kBlPfb).

Studiul face parte dintr-un proiect paneuropean care analizează cooperarea educațională chineză în Europa (https://academytracker.ceias.eu/map/eu).

Filipova însăși a experimentat pe propria piele intransparența în legătură cu institutele Confucius din Bulgaria. De pildă, Universitatea din Veliko Târnovo a refuzat să furnizeze informații despre Institutul Confucius din această localitate, invocând diverse pretexte, în pofida unei cereri oficiale în temeiul legii privind libertatea de informare.

Influența Chinei în sectorul educației din Bulgaria

Există deja 141 de acorduri de cooperare între universitățile bulgare și partenerii chinezi. Numai Universitatea din Ruse are șapte universități chineze partenere care oferă diplome duble. Totuși, o astfel de cooperare educațională aparent inofensivă prezintă riscuri mari.

După cum a relevat o investigație realizată de numeroase instituții de presă, între care și DW, cel puțin 48 de universități din Germania au participat la cooperări în domeniul cercetării cu parteneri chinezi, ale căror rezultate pot fi utilizate și în scopuri militare (așa-numita „dublă utilizare”) (https://p.dw.com/p/4BUty).

În Bulgaria, constată Rumena Filipova, 24 de parteneri chinezi ai universităților bulgare ar trebui clasificați ca fiind problematici din cauza apropierii lor de armata chineză. Cu toate acestea, ea nu a putut constata că rezultatele cooperării bulgaro-chineze au fost folosite în scopuri militare.

Totuși, concluzionează Filipova, „Beijingul urmărește să își extindă influența cât mai mult posibil și să aibă conexiuni peste tot, ce pot fi folosite la nevoie”.

De pildă, universitățile bulgare lucrează la proiecte care fac parte din proiectul global de infrastructură „Noul drum al mătăsii” al Chinei. Beneficiile proiectului pentru Bulgaria și pentru întreaga regiune a Europei de sud-est sunt evidențiate în publicațiile Institutelor Confucius de către autori cu un trecut în domeniul securității statului comunist.

Huawei în Bulgaria

În ultimii ani, gigantul chinez din domeniul comunicațiilor Huawei a încheiat la rândul său numeroase cooperări în domeniul cercetării cu universități bulgare. Compania oferă burse și programe de sprijin pentru tinerele talente și dotează instituțiile bulgare cu echipamente.

„Prin această cooperare, Huawei poate sifona cunoștințe tehnice, creând în același timp dependențe tehnologice. Iar pe de altă parte, Huawei subminează în acest fel „Programul Rețele Curate””, spune Filipova. Această inițiativă, lansată de SUA, are ca scop să garanteze că noul standard internațional de comunicații mobile 5G este implementat fără tehnologie chineză nesigură.

Cooperarea Huawei în Bulgaria, precum și influența generală a Chinei, se află complet sub radarul politicii și al publicului bulgar, arată studiul lui Filipova. Acest lucru a făcut posibil între altele ca firma de telecomunicații Yettel să folosească hardware Huawei pentru rețeaua sa 5G.

Cu toate acestea, dezbaterile publice privind riscurile de securitate generate de implicarea Huawei în rețeaua 5G din Bulgaria sunt la fel de absente ca și dezbaterile privind rețelele ruso-chineze din cadrul institutelor Confucius. Iar acest lucru s-ar putea răzbuna.