Influența Rusiei în Găgăuzia este mai mare decât în Transnistria – expert din Republica Moldova

Influența Rusiei în Găgăuzia este mai mare decât în regiunea transnistreană, iar Guvernul trebuie să comunice cu cetățenii din diferite grupuri sociale pentru a preveni radicalizarea societății. Opinia o fost exprimată de către expertul Andrei Curăraru în cadrul unei dezbateri organizate de Agenția de presă IPN. Potrivit expertului, comunicarea este singura modalitate eficientă pentru a consolida societatea și a transforma dezideratul integrării europene într-un proiect național, potrivit Rador Radio România.

Expertul Andrei Curăraru spune că în Republica Moldova există grupuri care încearcă radicalizarea societății, prin tentative de educare a unei generații de tineri expuși narațiunilor rusești. Potrivit expertului, organizația Eurasia, finanțată de fugarul Ilan Șor, este un exemplu elocvent de radicalizare a societății, după ce zeci de copii din Republica Moldova sunt duși în tabere de odihnă în Federația Rusă.

„În Republica Moldova, un caz strigător la cer, este cel ce vizează ong-ul Eurasia, condus de fosta contabilă de la Primăria Orhei, afiliată lui Ilan Șor, care duce tineri pe termen mai lung în tabere de odihnă din apropierea peninsulei Crimeea, unde tinerii sunt expuși la narațiuni istorice, ideologice, legate de Federația Rusă. Obiectivul acestor tabere este redimensionarea imaginii Rusiei în ochii tinerilor. Se pun bazele unei radicalizări a tinerilor, de multe ori – minori, pentru ca acești tineri să fie baza unor proteste stradale sau a altor manifestări”, a spus expertul Comunității WatchDog, Andrei Curăraru.

Potrivit expertului, mulți politicieni din Republica Moldova încearcă să obțină capital politic pe seama divizării societății, exploatând nostalgia oamenilor după perioada sovietică.

„Criza de identitate ne caracterizează încă din anii 90. Avem o bună parte a societății care nu s-a adaptat noilor realități, nostalgică după perioada sovietică. O parte a societății așteaptă ca statul să-i ofere locuri de muncă, case sau apartamente. Această criză de identitate este ușor de exploatat pentru politicieni, ei exploatează această nostalgie, vorbesc despre revenirea la anumite standarde sovietice, revenirea la o piață comună tradițională. Fapt diferit în realitate. Realitatea este că Republica Moldova, în acești 30 de ani, este foarte departe de ceea ce a fost în perioada sovietică. Mai mult, acel proiect nu mai poate fi revitalizat în niciun caz”, a mai spus expertul.

Expertul Andrei Curăraru a mai precizat că sarcina autorităților centrale este să comunice eficient cu toate categoriile de cetățeni, pentru a nu permite radicalizarea societății. Potrivit expertului, în prezent, autonomia găgăuză are potențial de radicalizare, întrucât influența Federației Ruse în sudul țării, este mai mare decât în regiunea transnistreană.

„Radicalizarea în lume a creat fenomenul terorismului. Mișcările radicale întotdeauna au utilizat metode violente. În cazul Republicii Moldova cred că acest pericol este diminuat, având în vedere specificul nostru național, etnic, religios. Ceea ce poate produce radicalizarea în Republica Moldova este lipsa de comunicare și incapacitatea societății de a ajunge la consens pe domeniul integrării europene și al modelului de dezvoltare a statului. Lipsa de comunicare și de interacțiune între diferite grupuri sociale poate să ducă la o fragmentare în care avem poluri lingvistice, geografice, care nu vor să continue cooperarea cu autoritățile naționale. Noi am mai avut mișcări separatiste în Republica Moldova. Amenințarea cu astfel de mișcări este un pericol destul de real pentru Republica Moldova. Vedem ce se întâmplă în Găgăuzia. Acum influența Federației Ruse în Găgăuzia și activismul autorităților din Găgăuzia este mai mare decât în regiunea transnistreană. Este important ca noi, ca societate, și în special Guvernul, să prevină această radicalizare și să continue comunicarea. Deradicalizarea este un proces cu mult mai complex și mai greu decât prevenirea radicalizării”, a explicat Andrei Curăraru.

Sursa: IPN / Rador Radio România