INFOGRAFIC Topul fondurilor europene în Transilvania de Nord

Dintre reședințele de județ, orașul Cluj-Napoca este campionul absolut al finanțărilor europene în regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord). Valoarea contractelor cu finanțare europeană semnate în cel mai mare oraș al regiunii a trecut de un miliard de lei, sumă nerambursabilă, prin Programul Operațional Regional, în sectorul public și privat. Raportat pe cap de locuitor, însă, cel mai mult de câștigat din acest program operațional au locuitorii din Oradea și Bistrița, arată o analiză realizată de G4Media.ro. La polul opus se află orașele din nordul mai izolat al regiunii, Baia Mare și Satu Mare.

Datele consultate privesc doar contractele semnate în cadrul Programului Operațional Regional (Regio) 2014-2020, nu și alte programe operaționale prin care pot fi atrase fonduri europene.

Astfel, în Cluj-Napoca s-au semnat până în 31 octombrie a.c., contracte în valoare de 1,077 miliarde de lei, suma nerambursabilă, pentru proiecte totale de 1,422 miliarde de lei. În Oradea au fost semnate contracte de finanțare europeană în valoare de 867,7 milioane de lei, suma nerambursabilă, pentru proiecte care cumulează 1,1 miliarde. Clasamentul reședințelor de județ, în funcție de sumele contractate nerambursabile, continuă cu Bistrița, Zalău, Satu Mare și Baia Mare.

Aici infograficul:

Raportat la numărul de locuitori de la recensământul din 2011, Oradea și Bistrița, cu sume aproape similare, în jurul valorii de 4.410 lei, conduc topul. Zalăul și Cluj-Napoca acumulează peste 3.300 de lei pe cap de locuitor, în timp ce Baia Mare și Satu Mare sunt la jumătate sau chiar mai puțin din această sumă.

Explicația ritmurilor diferite de atragere a fondurilor europene este relativ simplă, fiind o chestiune de viziune și resurse umane, este de părere expertul în politici publice Grațian Mihăilescu, fondator al think-tankului UrbanizeHub. „Ideea e simplă: este nevoie de resurse umane care să scrie proiecte și de o viziune de dezvoltare, prin care să se stabilească prioritățile. Cea mai importantă e viziunea și aceasta nu poate veni fără resurse umane. Faci o cartografiere a nevoilor, apoi a soluțiilor de finanțare. La final, împerechezi nevoia cu soluția de finanțare. Asta înseamnă de fapt management”, a declarat Grațian Mihăilescu.

Aici infograficul:

Cum vin banii

Reședințele de județ beneficiază de una dintre cele mai consistente axe de finanțare din Programul Operațional Regional, Axa 4 – Sprijinirea dezvoltării urbane durabile. Banii prin această axă au fost alocați de la nivel național, în funcție de populația fiecărei reședințe. Astfel, orașele nu au concurență pentru aceste finanțări, ci trebuie doar să scrie proiecte pentru a lua banii. Sunt vizate prin această schemă de finanțare patru domenii: mobilitatea urbană, reabilitarea spațiilor degradate pentru a crește suprafața de spațiu verde, finanțarea incluziunii sociale în zonele marginalizate și reabilitarea infrastructurii educaționale. Prin această axă, Cluj-Napoca are o alocare de 45,1 milioane de euro, Oradea, 36,1 milioane de euro, Baia Mare, 29,1 milioane, Satu Mare, 26,8 milioane, Bistrița, 23,8 milioane, și Zalău, 21,7 milioane de euro.

Pe lângă această axă, administrațiile pot aplica și pe alte axe, unde principiul de finanțare este „primul venit, primul servit”, cum au fost schemele de finanțare pentru proiecte publice aflate deja în derulare sau revitalizarea patrimoniului cultural ori reabilitarea termică a clădirilor. La toate cele de mai sus se adaugă axele de finanțare pentru sectorul privat, unde au putut aplica companii de dimensiuni mari sau IMM-uri.

Oficial, ne merge bine, și tot oficial, riscăm să pierdem bani

În momentul de față, România este peste media europeană (77%) a sumelor aprobate spre finanțare, cu 83 procente din alocarea totală. Problemele se vor ivi însă, începând de anul viitor, cu implementarea propriu-zisă a proiectelor semnate, au declarat recent la Bruxelles oficiali din cadrul Comisiei Europene.

Astfel, întârzierile mari în realizarea concretă a proiectelor contractate poate duce la pierderea sumelor rămase necheltuite (dezangajare). La ceremonia de instalare ca ministru, actualul titular al portofoliului fondurilor europene, Marcel Boloș, spunea că, pentru 2020, există un risc de dezangajare de 300 de milioane de euro, la nivelul Programului Operațional Regional.

Acest material face parte dintr-o serie de articole despre România și UE, iar apariția lor este sprjinită de Reprezentanța Comisiei Europene în România.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra informațiilor prezentate revine autorului.

Foto: Pixabay