INFOGRAFICE Cum schimbă infernul din Afganistan fenomenul migrației în Europa/ România devine o rută favorită de tranzit/ Cele mai noi cifre ONU

• Conform ultimului raport al Agenției ONU pentru Refugiați, pe glob sunt 82,4 milioane de persoane dislocate cu forța, dintre care 26,4 milioane sunt refugiați și 4,1 milioane sunt solicitanți de azil.
• Principalele rezervoare de migranți sunt Siria, Venezuela și Afganistan, în timp ce țările care îi găzduiesc pe cei mai mulți dintre aceștia sunt Turcia, Columbia și Pakistan. Germania este singura țară din Uniunea Europeană care se află în top 5 al statelor gazdă.
• Pe fondul crizei migranților, România nu reușește nici măcar să își repatrieze proprii cetățeni din Afganistan, e liniște completă privind cotele de refugiați de la Kabul și, totuși, țara noastră se transformă, ușor ușor, în una dintre principalele rute de tranzit ale refugiaților lumii.
• Criza migranților se acutizează odată cu dezastrul din Afganistanul cucerit de talibani și, alături de pandemia COVID-19 și schimbările climatice, scindează societățile și modelează harta politică a lumii.

Statisticile de pe glob

Criza din Afganistan poate trimite spre Europa alte câteva milioane de refugiați, conform experților internaționali, și chiar până la 10 milioane, așa cum previzionează ambasadorul Afganistanului în Bulgaria. În fața crizei, turcii ridică ziduri groase de trei metri înălțime la granița cu Iranul iar Grecia detaşează forţe de poliţie şi echipamente suplimentare la frontiere. Presiunea migraționistă crește, pe fondul unor cifre îngrijorătoare, deja existente.

26,4 milioane de oameni sunt refugiați în lume în acest moment conform ultimelor cifre făcute publice de Organizația Națiunilor Unite. Migrația sărăciei și a războaielor a făcut ca 68% din refugiați să vină din doar 5 țări: Siria – 6,7 milioane, Venezuela – 4 milioane, Afganistan – 2,6 milioane, Sudanul de Sud – 2, 2 milioane și Myanmar – 1,1 milioane.

În acest timp, alte cinci state de pe mapamond găzduiesc aproape 40% din acești refugiați: Turcia – 3,7 milioane, Columbia – 1,7 milioane, Pakistan – 1,4 milioane, Uganda – 1,4 milioane și Germania – 1,2 milioane.

În dinamica evenimentelor, statisticile au consemnat că 1 milion de copii s-au născut refugiați.

Pe scurt, 1% din populația lumii a fugit din casele lor, înfricoșați de război sau sărăcie, iar 86% dintre refugiați aleg să trăiască în state dezvoltate.

Uniunea Europeană, punct final al migrației mondiale

Migrația populației nu este o temă nouă pentru Uniunea Europeană, ci doar reîncălzită odată cu preluarea Afganistanului de talibani.

Refugiații veniți cu bărci prin Mediterana, din Africa de Nord, au pus pe agenda UE un nou punct de discuție de mai bine de 10 ani.

În 2015, Comisia Europeană a adoptat agenda privind migraţia, în care propunea statelor membre să împartă povara şi responsabilitatea pentru migranţii care se îndreptau spre graniţele UE și adopta sistemul de cote pentru relocare, în fața unui fenomen pe care nu îl putea opri ci doar rezolva. La acel moment, vasele traficanților de ființe umane începeau să devină o practică uzuală și să continue în următorii ani.

La acea vreme, României îi revenea o cotă de 3,29% din migranți, ceea ce însemna aproximativ 600 de persoane din afara UE pe care țara noastră trebuia să îi preia.

În 2020, după mulți ani de blocaj privind preluarea migranților, Comisia Europeană propunea modificarea regulilor de azil și migrație și schimba regulile jocului: Fără cote obligatorii de refugiaţi, dar cu un mecanism de „solidaritate obligatorie” între statele blocului comunitar, activat atunci când una dintre țări se va afla sub presiune.

Noul „Pact european asupra migraţiei şi azilului” prevedea ca ţările care nu doresc să preia solicitanţi de azil să participe la repatrierea celor cu cereri de azil respinse sau să participe la construcţia unor tabere de refugiaţi.

Migrația a continuat iar în 2021, până în luna mai, conform datelor Comisiei Europene, în Uniunea Europeană au intrat 20.527 de mii de refugiați: Cei mai mulți în Italia – 8.974, urmată de Spania – 7.894, Cipru – 1.756, Grecia – 1.119 și Bulgaria – 719.

O altă statistică a Comisiei Europene, de această dată morbidă, arată că a crescut cu 28% numărul de decese pe mare: pe cele trei rute principale de migrație, 435 de persoane au fost declarate decedate sau dispărute în perioada ianuarie-martie 2021, față de 340 în 2020.

Conform datelor Organizației Internaționale pentru Migrațiune, însă, cel puțin 1.146 de persoane au murit încercând să ajungă pe mare în Europa în primele șase luni ale anului 2021.

Refugiații vin, presiunea crește, jocurile geopolitice se ascut

În timp ce statele europene lovite direct de criza migrației, cum sunt Italia, Grecia sau Spania, cer ajutor pentru a face față valurilor de refugiați, statele de la porțile UE, cum ar fi Turcia și Belarus, șantajează politic comunitatea europeană amenințând că dau drumul altor porțil de intrare a migranților în UE.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat la finalul lunii august, în cadrul unei convorbiri telefonice cu cancelarul german Angela Merkel, că ţara sa nu va putea suporta ”o povară migratorie suplimentară” din Afganistan în urma preluării puterii de către talibani în această ţară.

”Un nou val migratoriu este inevitabil dacă nu se iau măsurile necesare în Afganistan şi Iran. Turcia, care a primit deja cinci milioane de refugiaţi, nu poate suporta o povară migratorie suplimentară”, a declarat Recep Tayyip Erdogan.

Erdogan a criticat, de asemenea, Uniunea Europeană pentru că este ”evazivă” cu privire la cererea Turciei de a revizui un acord semnat în 2016 între Ankara şi Bruxelles pentru a opri afluxul de migranţi.

Și Belarusul dictatorului Lukașenko a profitat de moment și, supus sancționilor UE după ultimele alegeri prezidențiale, amenință UE cu miile de migranţi, majoritatea originari din Orientul Mijlociu, ajunși la frontiera belaruso-europeană în ultimele luni.

Prim-miniştrii din Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia au dat recent asigurări, într-o declaraţie comună, că afluxul de migranţi a fost „planificat şi organizat sistematic de regimul lui Aleksandr Lukaşenko”.

România, “neutră” în timp ce devine țară de tranzit a migranților spre Europa

Armata română va trimite 200 de militari pentru evacuarea afganilor care au lucrat pentru misiunile NATO este concluzia Consiliului Suprem de Apărare a Țării care s-a reunit miercuri, însă niciun cuvânt nu a fost rostit, până acum, despre cotele de refugiați afgani. România nu a reușit, până la acest moment, nici măcar să își repatrieze proprii cetățeni din Afganistan.

“Pentru România, schimbarea de regim din Afganistan poate avea consecințe în planul securității, din cauza pericolelor reprezentate de extremism, terorism, exportul de instabilitate în regiune, traficul de droguri și arme, migrația ilegală, care trebuie contracarate”, au transmis reprezentanții statului după CSAT-ul de miercuri.

În acest timp, publicația spanionlă El Confidencial scrie, citând surse din Frontex (Agenția europeană de frontieră) și date oficiale ale Poliției române de frontieră, că migranții afgani care încearcă să ajungă în Europa au schimbat ruta și intră prin România.

Potrivit unor surse ale ONG-urilor și ale mărturiilor migranților, strânse de El Confidencial în ultimele luni, cei care sunt arestați la intrarea ilegală în România, din Serbia, solicită azil în fața autorităților de la București, pentru a evita deportarea. Datele Comisiei Europene arată că numărul cererilor de azil din România a crescut cu 150% în primul trimestru al anului 2021 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Și expertul ungar în securitate, László Földi, atrage atenția că din cauza intensficării apărării graniţei dintre Ungaria şi Croaţia s-a modificat şi ruta imigranţilor afgani care încearcă acum să intre pe teritoriul Europei prin România care este mai permisivă.

Potrivit poliției de frontieră române, numărul migranților ilegali identificați în timp ce încercau să treacă frontierele țării, în primele șase luni ale anului 2021, a fost de 8.758, cu 200% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2020.

El Confidencial notează că pe 29 iulie forțele de securitate ale țării au destructurat o bandă internațională dedicată traficului de migranți de-a lungul rutei Turcia-Grecia-Bulgaria / Serbia-România-Ungaria-Austria-Germania.

Această mafie avea legături în fiecare țară de pe traseu și era formată din cetățeni sirieni, irakieni, egipteni și români. În schimbul a aproximativ 5.000 de euro per migrant, banda facilita trecerea clandestină din Bulgaria sau Serbia în România, unde îi ascundea în timp ce le pregătea trecerea în Ungaria, pentru a continua spre destinația finală: Germania.

Conform datelor oficiale, în 2020, în România, au fost depuse 6.138 de cereri de azil, în creștere cu 137% față de anul 2019. Cele mai multe cereri au fost înregistrate în Timișoara, București și Maramureș, iar cei mai mulți solicitanți de azil sunt din Afganistan, Siria și Irak, arată datele Inspectoratului General pentru Imigrări, citate de Digi24.

De asemenea, în 2021, au fost depistaţi 8.758 de cetăţeni străini care au încercat să treacă ilegal frontiera de stat. Dintre aceștia, 2700, adică mai mult de o treime, sunt refugiați din Afganistan, date citate de Europa Liberă.

În criza afgană există puține date clare și predictibile. Cert este doar că lipsa de acțiune, ezitarea și deciziile lipsite de fermitate ale unor state europene vor cântări greu în viitoarea reconfigurare geopolitică.