G4Media.ro

Îngrijorări privind eficienția vaccinurilor actuale împotriva unor variante foarte contagioase ale coronavirusului,…

sursa foto: Pixabay

Îngrijorări privind eficienția vaccinurilor actuale împotriva unor variante foarte contagioase ale coronavirusului, în urma unor cercetări recente

Mai multe studii care au apărut în această săptămână creează îngrijorare, pentru că cercetările preliminare arată că este posibil ca vaccinurile actuale să fie mai puțin eficiente împotriva unor variante ale coronavirusului, cum este cea din Africa de Sud, puternic contagioasă.

Prestigioasa revistă Nature publică un articol în care precizează că un val de studii de laborator a apărut în ultimele zile pe acest subiect, ducând la creșterea îngrijorărilor în legătură cu unele dintre tulpinile noi de Sars-CoV-2.

Unele dintre datele pe care le-am văzut în ultimele 48 de ore m-au speriat cu adevărat”, spune Daniel Altmann, imunolog la Imperial College London, care își face griji că unele dintre rezultate ar putea arăta că vaccinurile anti-COVID sunt mai puțin eficiente în fața acestor variante.

Însă concluziile nu sunt clare, precizează Altmann și alți cercetărori.

Studiile – care au examinat sângele unui număr mic de persoane care s-au recuperat după ce au făcut COVID-19 sau care au primit un vaccin – au testat doar capacitatea anticorpilor lor de a „neutraliza” variantele în testele de laborator și nu efectele mai largi ale altor componente de răspuns ale sistemului imunitar.

De asemenea, datele nu indică dacă modificările activității anticorpilor fac vreo diferență în ceea ce privește eficacitatea reală a vaccinurilor sau în ceea ce privește probabilitatea reinfectării. „Vor fi importante aceste schimbări? Chiar nu știu ”, spune Paul Bieniasz, virusolog la Universitatea Rockefeller din New York, care a condus unul dintre studii.

Cele mai multe îngrijorări sunt legate de varianta coronavirusului decoperită în Africa de Sud și denumită 501Y.V2.

O echipă condusă de Tulio de Oliveira, bioinformatician la Universitatea KwaZulu-Natal din Durban, Africa de Sud, a izolat virusul 501Y.V2 izolate de la persoane infectate cu varianta. Au testat apoi aceste probe cu ser – porțiunea de sânge care conține anticorpi – prelevat de la șase persoane care s-au recuperat după COVID-19 cauzată de alte versiuni ale virusului. Acest ser convalescent tinde să conțină anticorpi „neutralizanți” sau de blocare a virusului, care pot preveni infecția. Cercetătorii au descoperit că serul convalescent a avut o acțiune mult mai mică în neutralizarea 501Y.V2 decât la neutralizarea altor variante care au circulat mai devreme în pandemie. Plasma unora a avut performanțe mai bune față de 501Y.V2 decât a altora, dar în toate cazurile, puterea de neutralizare a fost substanțial slăbită, spune de Oliveira. „Este extrem de îngrijorător”.

Într-un studiu separat, o echipă condusă de virusologul Penny Moore de la Institutul Național pentru Boli Transmisibile și Universitatea Witwatersrand din Johannesburg, Africa de Sud, a cercetat efectele serului convalescent asupra diferitelor combinații de mutații găsite în 501Y.V2. Au făcut acest lucru folosind un „pseudovirus” – o formă modificată de HIV care infectează celulele folosind proteina SARS-CoV-2. Pentru 21 din cei 44 de participanți la aceste experimente pseudovirusurile au fost complet rezistente la serul convalescent și au fost parțial rezistente la marea majoritate a celor testați, a descoperit echipa lui Moore.

Acum există dovezi ale mai multor reinfectări cu 501Y.V2 în Africa de Sud, spune de Oliveira.

Ambele echipe sud-africane vor testa în curând varianta 501Y.V2 cu ser de la persoanele care au participat la testele de vaccin COVID-19, iar studii similare sunt în curs de desfășurare în laboratoare din întreaga lume. O echipă condusă de Bieniasz a constatat că mutațiile virusului în 501Y.V2 au cauzat scăderea modestă a capacității anticorpilor de la persoanele care au primit fie vaccinurile ARNm Pfizer, fie Moderna. Aceasta este „o constatare liniștitoare”, spune Moore, dar va fi important să testăm consecințele mutațiilor suplimentare pe care le poartă 501Y.V2.

Vestea bună este că BioNTech a dat asigurări încă de la finaul anului trecut că poate furniza un nou vaccin în șase săptămâni, în cazul unei mutații a coronavirusului.

Citește și

BioNTech dă asigurări că poate furniza un nou vaccin în șase săptămâni, în cazul unei mutații a coronavirusului

Vaccinul BioNTech/Pfizer este eficient și împotriva variantei coronavirusului depistate în premieră în Marea Britanie, potrivit testelor făcute de cele două laboratoare

sursa foto: Pixabay

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

12 comentarii

  1. Problema pe care a creat-o tratarea epidemiei cu metode gen carantina e prelungirea ei.
    Cu cit am prelungit-o si cu cit o prelungim mai mult cu atit creste probabilitatea aparitiei unei mutatii a carcalacelui care sa ne faca s-o luam de la cap.
    Dar n-ai ce face, unde nu-i cap vai de plamini.

    • Corect, încetinirea răspândirii virusului duce la.mai multe salturi,deci mutații. De obicei, datorită numărului limitat de molecule al unui virus, mutațiile nu sunt simultan și cu răspândire rapidă și agresive. Dar, poate oricând apărea o mutație extrem de agresiva, cu cât stăm și așteptăm mai mult.

      Eu as fi dat liber la prostime și antivaxeri să se infecteze, să căpătăm imunitate de grup și să fie și ei utili societății, în frunte cu Olivia.

    • @Miki, @amicu spuneti-mi ca sunteti medici sau virusologi, altfel nu va cred.

    • @Amicu – logica ta pare contradictorie, si tine cu virusul.

      Ce are lungimea carantinei cu probabilitatea unei mutatii?
      Ba din contra – cu cati mai multi infectati, cu atat mai mare probabilitatea de mutatii.
      Si cu cat mai putina carantina, cu atat mai multi infectati.

      Imunitatea „de turma” prin infectare – inseamna cresterea proportionala a probabilitatii de mutatii.

    • amicu si miki: sunteti geniali baieti, ne-ati dat pe spate cu expertiza voastra in virusologie dar si cu logica de fier forjat. The Force is strong with these ones :))))

    • Pe naiba. Nu contează aproape deloc dacă toată populația se infectează aproape simultan, sau pe rând. Contează doar numărul de persoane infectate și cantitatea de virus produsă în organismul fiecărei persoane, deoarece fiecare operație de copiere a ARN-ului virusului, necesară producerii unui virion, poate produce o eroare de copiere, deci o mutație. Evident, cu cât se infectează mai multe persoane, cu atât creste probabilitatea apariției unor mutații și deci a unor variante noi de virus.

      Pentru virus timpul nu se măsoară în mod direct, în ore sau ani, ci în numărul de copii produse, atât în cadrul unei persoane, cât și pe total, la nivel de populație. Așadar expresia ”cu cât aștepți mai mult” se traduce pentru virus prin ”cu cât se infectează mai multe persoane”. Deci e exact invers.

      Singurul lucru potențial bun la infectarea mai rapidă a populației (tehnic cu rată de reproducere R cât mai mare) e că teoretic scade probabilitatea cumulării unor mutații distincte apărute la persoane diferite din lanțul de infecții, datorită scăderii numărului de generații. Dar nu scade cu nimic probabilitatea apariției mutațiilor în sine. În plus, mutațiile distincte sunt cumulate accelerat în cadrul unei singure infecții a unei singure persoane cu sistem imunitar foarte ineficient, în special dacă se exercită presiune evolutivă prin tratamente gen plasmă convalescentă, deoarece o astfel de persoană poate lupta cu boala luni de zile, producând cantități mari de virus peste multe generații. Și cu cât sunt infectate mai multe persoane, crește așadar și această probabilitate de a infecta astfel de persoane cu sistem imunitar slăbit și implicit de cumulare a mutațiilor.

      Concret, dacă se infectează 10% din populație la nivel global, și presupunem că probabilitatea apariției unei mutații care poate re-infecta populația infectată anterior este de 20% pentru fiecare procent de populație infectat, e aproape sigur că vei avea măcar două astfel de variante de virus, și ”o vei lua de la capăt”, situație în care e posibil să fim acum. Nu contează aproape deloc dacă acel 10% se infectează într-o lună sau într-un an.

      Singurul lucru care ar ajuta, teoretic, ar fi să încerci să ajungi la imunitatea de turmă infectând majoritatea populației într-o singură vară, pentru că vara sistemul imunitar are eficiență maximă, și numărul de copii ale ARN-ului virusului ar fi mai mic pe total. Dar și mai eficient este să expui liber populația la virus cât mai târziu, după ce majoritatea populației a fost vaccinată, deoarece vaccinarea reduce masiv numărul de copii produse în organism, deci probabilitatea de mutație. Deci exact pe dos față de ce spui tu.

      Oricum, rata de reproducere necontrolată pentru populație 100% susceptibilă era în jur de 3. Asta însemnă atingerea vârfului pandemiei (pragul imunității de turmă) după infectarea a 66% din populație și sfârșitul pandemiei după infectarea a aproximativ 95% din populație, presupunând că nu ar apărea deloc mutații. Vârful ar fi atins după aproximativ 4 luni, si pandemia s-ar termina după aproximativ 8 luni. Deci e imposibil să infectezi toată populația vara, mai ales ca in emisfera sudică e iarnă când în cea nordică e vară, și în plus rata de reproducere R0 este mult mai mică vara. Ghinion.

      Dacă reduci R0 prin restricții de la 3 la 1,5 ajungi la vârful pandemiei după aproximativ un an, cu aproximativ 30% din populație infectată, după care devin disponibile vaccinurile, așa cum s-a și întâmplat. Chiar și fără vaccinuri, după doi ani scapi de pandemie, cu doar 60% din populație infectată. După ridicarea restricțiilor după doi ani, în cel mai rău caz, dacă n-ai eradicat complet virusul, ajungi la noul prag de imunitate de turmă după aproximativ încă 18 luni, cu un total de 66% din populație infectată, și sfârșitul real al pandemiei după aproximativ 5 ani, cu aproximativ 75% din populație infectată. Dar cu vaccinuri sunt șanse să scăpăm cu mult mai puțin.

      Așadar este evident e mult mai bine să ai restricții, pentru că reduci populația infectată de 2-3 ori în combinație cu vaccinurile, doar înjumătățind R0 de la 3 la 1,5. Cu cât îl reduci mai mult, cu atât reduci populația infectată și proporțional probabilitatea mutațiilor.

      Oricum, știu că nu o să reușesc să te conving. Dar măcar poate reușesc să opresc răspândirea bazaconiilor pe care le tot repeți.

    • Vlad, 😆😆😆, mult, prost si fara rost!!! Cu cat inveti si citesti mai mult cu atat iese mai multa varza😆!

  2. Un razboi nu se castiga fugind de inamic sau tragand cu gloante oarbe.

  3. Vaccinurile impotriva virusurilor instabile sunt o prostie, aproape o escrocherie. In special pentru aceasta familie de virusuri, cu risc imens de a dezvolta ADE. In plus, cele administrate instramuscular nu ofera suficienta protectie pe mucoasele cailor respiratorii, oamenii se vor infecta, transmite mai departe etc.

    Vaccinurile, tratamentele cu plasma sau cu anumite antivirale, mai ales administrate celor cu deficit de seleniu, pun doar presiune evolutionista pe virus asa ca o sa vedeti si mai multe tulpini. In mod normal coronavirusurile nu sufera mutatii multe ca alte virusuri respiratorii.

    https://www.medrxiv.org/content/10.1101/2020.12.05.20241927v2

    https://www.taiwannews.com.tw/en/news/4104828

    Si aici veti avea candva rezultatele testelor clinice pentru minunea de vaccin
    Estimated Primary Completion Date : July 30, 2021
    Estimated Study Completion Date : January 27, 2023
    https://clinicaltrials.gov/ct2/show/NCT04368728

    Pentru tinerii cititori, cam ce se intampla in 1996
    https://pbs.twimg.com/media/EcStPZoUcAAelm0.png

    • Nu ai dreptate referitor la vaccinuri. E adevărat că pun presiune evoluționistă pe virus, dar același lucru îl face și un sistem imunitar sănătos, în special după re-expunerea la virus. În plus ai șanse de două ori să generezi mutații, o dată la infectare, și apoi la re-expunere, fără vaccin.

      Cantitatea de virus produsă de o persoană nevaccinată la infectare este mult mai mare, deci crește probabilitatea mutațiilor. Iar spre finalul bolii e ca și cum ai fi vaccinat, deci e aceeași presiune de selecție evolutivă, doar că presiunea are mai multe mutații dintre care să selecteze.

      Cu tratamentele cu plasmă convalescentă ai dreptate, dacă persoana tratată nu are un sistem imunitar cât de cât funcțional și nu învinge virusul chiar și cu acel tratament, e posibilă producerea unor variante urâte de virus cu multe mutații cumulate. Acel studiu pe această temă este foarte bun.

      Articolul cu teoria că virusul făcut în laborator nici măcar nu trebuie comentat, nu aduce nimic nou, și este irelevant în discuție. Aceleași povești se discutau și în primăvară.

    • @Vlad: mai lasa-ne cu „cantitatea de virus”.

    • @Vlad
      Mai lasa-ne si cu stiinta, logica, faptele sau argumentele.

      Ignoranta e mai frumoasa, rostopasca mai buna decat vaccinurile.
      Sistemul imun intretinut cu mici, bere si parizer E+ e salvarea.