Inimi îmbălsămate, trei sicrie diferite și lupte secrete pentru putere / Ce se va întâmpla când Papa Francisc va muri

Cu Papa Francisc în spital cu pneumonie la ambii plămâni, lumea este în alertă maximă pentru un eveniment extraordinar: moartea unui pontif. Francis, care a pierdut o parte dintr-un plămân în urma unei infecții respiratorii în tinerețe și care a fost afectat de probleme de sănătate în ultima vreme, a aprobat anul trecut o înmormântare restrânsă pentru el însuși, evitând unele dintre cele mai arhaice ritualuri care au loc atunci când un papă moare, scrie Politico.

Dar moartea sa, oricând se va întâmpla, va da imediat startul unei serii de evenimente atent coregrafiate, rafinate de-a lungul secolelor și a sute de papi care au murit. Unele tradiții de la Vatican datează din Roma Antică.

La sfârșitul spectacolului, un nou lider al Bisericii Catolice va fi ales în cadrul unor alegeri cu mize mari, dramatizate în thrillerul „Conclavul”, nominalizat la Oscar, cu cardinali progresiști și conservatori care se luptă pentru controlul unei instituții cu un miliard de adepți la nivel global.

Tradițional, sarcina de a confirma decesul unui papă îi revine camerlengo-ului (un înalt funcționar al Vaticanului). În prezent, această funcție este deținută de cardinalul de origine irlandeză Kevin Farrell.

Dacă tradiția se menține, Farrell va fi cel care va vizita trupul Papei Francisc în capela sa privată și îi va striga numele pentru a-l trezi. În zilele noastre, acest lucru este în mare parte ceremonial, deoarece medicii vor fi confirmat decesul pontifului prin mijloace medicale standard. (Un mit des răspândit susține că camerlengo lovește ușor capul papei cu un ciocan de argint; Vaticanul a negat de mult acest lucru.)

Când suveranul pontif nu răspunde, conform tradiției, inelul său sigilar care servește drept sigiliu pentru documentele oficiale papale este distrus, ceea ce înseamnă sfârșitul domniei sale, iar apartamentele papale sunt sigilate. Camerlengo informează Colegiul Cardinalilor, un organism de conducere format din înalți oficiali ai Bisericii, că papa a murit, înainte ca moartea sa să fie anunțată lumii printr-o declarație a Vaticanului către mass-media.

Moartea papei va declanșa nouă zile de doliu, cunoscute sub numele de Novendiale, obicei originar din Roma antică. De asemenea, Italia declară de obicei o perioadă de doliu național.

Corpul său va fi binecuvântat, îmbrăcat în veșminte papale și expus în Bazilica Sfântul Petru pentru a fi văzut de public, unde sute de mii de persoane vor sta la coadă pentru a-și aduce omagiile, inclusiv demnitari străini și lideri mondiali. În trecut, cadavrul papei era expus pe o platformă ridicată numită catafalc, dar ritualurile funerare simplificate ale lui Francisc îl vor expune întins într-un sicriu deschis, fără atât de mult fast.

Istoric, papii erau adesea îmbălsămați și unora li se îndepărtau organele înainte de înmormântare – o biserică de lângă Fontana di Trevi din Roma păstrează inimile a peste 20 de papi în urne de marmură, păstrate ca relicve sfinte – dar aceste practici au căzut în dizgrație.

În timp ce Papa Francisc este înmormântat, la Bazilica Sfântul Petru și în întreaga lume catolică vor avea loc slujbe zilnice de rugăciune și slujbe de reculegere.

În același timp, Vaticanul va intra într-o perioadă de tranziție numită sede vacante, care înseamnă „scaunul este vacant”, în timpul căreia conducerea bisericii este transferată temporar Colegiului Cardinalilor – deși nu pot fi luate decizii majore până când nu este ales un nou papă.

Înmormântarea papei va avea loc, cel mai probabil, în Piața Sfântul Petru, iar cei îndoliați se vor strânge la Vatican pentru slujbă. Aceasta va fi condusă de decanul Colegiului Cardinalilor, în prezent italianul Giovanni Battista Re, în vârstă de 91 de ani.

Tradițional, papa este apoi înmormântat în Grotele Vaticanului, cripte aflate sub Bazilica Sfântul Petru. Aproape 100 de papi sunt înmormântați acolo, inclusiv Papa Benedict al XVI-lea, predecesorul lui Francisc, care a demisionat în 2013 și a murit în 2022.

Dar Francisc a declarat într-un interviu din 2023 că a ales bazilica Santa Maria Maggiore din Roma, una dintre bisericile sale preferate și cele mai frecventate, ca locul său de odihnă finală, devenind astfel primul papă din ultimul secol care va fi înmormântat în afara Vaticanului.

Papii din trecut au fost înmormântați în trei sicrie: unul din chirpici, unul din zinc și unul din ulm, introduse unul în altul, dar Francisc a ordonat să fie înmormântat într-un singur sicriu, din lemn și zinc.

Când a fost înmormântat Benedict al XVI-lea, sicriul său conținea și monede bătute în timpul domniei sale, precum și un tub metalic care conținea un sul de hârtie rulat, numit rogito – un document de 1.000 de cuvinte care relatează viața și domnia sa. Francisc va fi probabil înmormântat cu propriul său rogito, care detaliază papalitatea sa unică.

La două-trei săptămâni după înmormântarea papei, Colegiul Cardinalilor se va reuni în Capela Sixtină pentru a ține un conclav, procesul extrem de secret de alegere a unui nou papă. În teorie, orice bărbat romano-catolic botezat este eligibil pentru papalitate, dar în ultimii 700 de ani, papa a fost întotdeauna ales din Colegiul Cardinalilor.

Marea majoritate a celor 266 de pontifi aleși de-a lungul istoriei au fost europeni. Papa Francisc, născut Jorge Mario Bergoglio în Argentina, este primul pontif non-european din ultimii 1.300 de ani.

Spre deosebire de politica obișnuită, candidații la funcția de papă nu fac campanie deschisă pentru această funcție. Observatorii Vaticanului au considerat cardinalii care au șanse mari să devină papi, adică „papabili”.

În ziua votului, Capela Sixtină, cu faimosul său tavan pictat de Michelangelo, este închisă fizic și cardinalii, care au depus un jurământ de confidențialitate, sunt închiși înăuntru.

Doar cardinalii cu vârsta sub 80 de ani au dreptul să voteze. Aproximativ 120 vor vota în secret pentru candidatul ales, scriindu-i numele pe un buletin de vot și punându-l într-un potir în vârful altarului.

Dacă niciun candidat nu primește majoritatea necesară de două treimi, are loc o altă rundă de vot. Pot exista până la patru runde pe zi. Conclavul care l-a ales pe Papa Francisc în 2013 a durat aproximativ 24 de ore și cinci tururi de scrutin, dar procesul poate dura mai mult; un conclav din secolul al XIII-lea a durat aproximativ trei ani, în timp ce altul din secolul al XVIII-lea a durat patru luni.

După ce buletinele de vot sunt numărate, acestea sunt arse într-o sobă din interiorul Capelei Sixtine, instalată din timp de pompierii Vaticanului. O a doua sobă arde o substanță chimică care trimite un semnal de fum prin coș către lumea exterioară: fumul negru înseamnă că nu a fost ales un nou papă, fumul alb înseamnă că a fost ales unul.

Odată ce un papă este ales, un reprezentant al Colegiului Cardinalilor citește anunțul în latină Habemus papam, care înseamnă „Avem un papă”, de la balconul principal al Bazilicii Sfântul Petru, cu vedere spre miile de credincioși nerăbdători.

Apoi, proaspătul papă ales, după ce și-a ales un nume papal (cel mai probabil unul care onorează un sfânt sau un predecesor) și a îmbrăcat un veșmânt alb, iese la balcon pentru a rosti primul său discurs în fața publicului. Și, odată cu aceasta, lumea catolică are un nou lider.

Pe lângă stabilirea învățăturilor și moralei bisericii, papa exercită o putere diplomatică și politică semnificativă în politica mondială, acționând ca mediator în conflictele globale și ghidând eforturile umanitare.

Majoritatea papilor slujesc până în ziua în care mor. Papa Benedict al XVI-lea, care a demisionat în 2013, la vârsta de 85 de ani, din cauza sănătății în declin, a fost primul pontif care s-a retras din funcție în ultimii 600 de ani.