Inițiativa România a depus plângere penală împotriva lui Liviu Dragnea, pe care îl acuză de comiterea infracțiunii de conflict de interese

Mișcarea civică Inițiativa România a depus luni, la Parchetul general, o plângere penală împotriva lui Liviu Dragnea, pe care îl acuză de comiterea infracțiunii de conflict de interese în cazul delegării către Florin Iordache a atribuțiilor de președinte al Camerei Deputaților pentru ca acesta să sesizeze Curtea Constituțională  în legătură cu revizuirea sentințelor sau eliminării din dosare penale a unor probelor, sub pretextul existenței unor protocoale de colaborare între parchete și SRI.

Ce spune Inițiativa România:

Inițiativa România consideră că aspectele sesizate trebuie clarificate instituțional, guvernarea netransparentă, prin interpuși, devenind un modus operandi prin care inculpați sau infractori au ajuns să conducă România și să subordoneze instituțiile statului în folos personal, mai ales de natură penală.

Amintim că pe 8 octombrie 2018, conștient de conflictul de interese în care s-ar putea afla în acest caz, Președintele Camerei Deputaților, dl. Liviu Dragnea, și-a delegat pentru o singură zi atribuțiile de președinte al Camerei domnului deputat Florin Iordache, vicepreședinte al CD, decizia fiind publicată în Monitorul Oficial și semnată de dl. Liviu Dragnea. În aceeași zi după delegarea atribuțiilor de Președinte al Camerei Deputaților, domnul Florin Iordache a sesizat Curtea Constituțională a României, cerând CCR ca inculpații care au fost „lezați” de protocoalele dintre parchete și SRI să-și poată obține “recunoașterea drepturilor încălcate și remedia vătămările produse”. Solicitarea a fost făcută în sesizarea trimisă la CCR în numele Camerei Deputaților, în care cere să se constate existența unui conflict între Ministerul Public si Parlament, legat de protocoalele SRI-Parchetul General din anii 2009 și 2016.

Astfel,

1. având în vedere folosul personal al domnului Liviu Dragnea care derivă din sesizarea CCR, anume evitarea sau eliminarea răspunderii penale în cele 3 dosare penale în care a fost inculpat;
2. constatând că folosul nu este doar presupus, ci asumat în mod public, atât prin declarații, cât și prin faptele care au precedat delegarea de atribuții și sesizarea Curții Constituționale (cererea adresată ICCJ de revizuire a sentinței în dosarul referendumul, sesizarea Inspecției Judiciare pentru același motiv, sprijinul public pentru adoptarea unei OUG pentru revizuirea sentințelor, cât și inițierea în Parlament a unui proiect de lege pentru revizuire de sentințe, anulare de probe și despăgubiri sau susținerea publică a sesizării CCR);
3. presupunând în mod rezonabil că sesizarea trimisă la CCR, care are 30 de pagini, a fost scrisă anterior de către Președintele Camerei Deputaților, prin aparatul său de lucru, având în vedere că delegarea de atribuții și sesizarea Curții au fost făcute în aceeași zi;

Inițiativa România consideră că delegarea de atribuții în ziua sesizării este doar o modalitate de a masca conflictul de interese în care se află domnul Liviu Dragnea. Jurisprudența instanțelor de judecată demonstrează, însă, fără tăgadă că articolul 301 din Codul penal permite incriminarea conflictului de interese și atunci când acesta este comis prin persoane interpuse. În acest sens am indicat parchetului cazuri de condamnare a comiterii infracțiunii de interese prin interpuși.

Este, așadar, un aspect pe care, în opinia Inițiativei România, procurorii trebuie să îl clarifice. Același mod de operare a fost folosit și în cazul ordonanțelor de urgență programate pentru adoptare pe 18 ianuarie, și în cazul OUG 13, dar și în cazul modificării legilor justiției și legilor penale: amendamente și instrucțiuni primite în plic de la inculpați care doresc să evite răspunderea penală și punerea lor imediată în practică de către instituții ale statului subordonate unor interese penale, nu interesului public.

Foto: Inquam Photos / George Călin