Însărcinatul premierului Ungariei, Katalin Szili: Legea minorităţilor, împotmolită în Parlamentul României de un deceniu, trebuie scoasă de la naftalină/ Autonomia teritorială trebuie gândită pentru graniţele Ţinutului Secuiesc istoric

Însărcinatul prim-ministrului Ungariei pentru problema autonomiei maghiarilor de peste hotare, Katalin Szili, a vorbit într-un interviu acordat cotidianului „Bihari Napló”, publicat miercuri, despre colaborarea dintre partidele şi organizaţiile politice maghiare din Transilvania şi despre obiectivele acestora,transmite MTI, citat de Rador.

În opinia lui Katalin Szili, partidele şi organizaţiile politice maghiare din Transilvania trebuie să scoată de la naftalină şi să actualizeze împreună proiectul de lege al minorităţilor, împotmolit de peste un deceniu în Parlamentul României, şi ar trebui să conlucreze şi la Legea învăţământului.

În opinia însărcinatului, în ceea ce priveşte aceste chestiuni, parlamentarii maghiari pot susţine un punct de vedere în legislativul românesc, care să se bucure de susţinerea întregii comunităţi maghiare.

Katalin Szili a amintit: în urmă cu un an partidele maghiare din Transilvania au semnat o declaraţie comună, în care se stipulează că în zonele în care populaţia maghiară este majoritară trebuie să i se asigure autonomie teritorială, iar în restul zonelor locuite de maghiari, autonomie culturală.

Însărcinatul a amintit de asemenea: Proiectul de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc, elaborat de UDMR şi Partidul Civic Maghiar (PCM), seamănă în linii mari cu cel redactat de Consiliul Naţional Secuiesc (CNS). Katalin Szili consideră că între cele două concepte există două mari diferenţe.

Una este că în viziunea CNS autonomia teritorială trebuie acordată Ţinutului Secuiesc istoric, pe când proiectul UDMR şi PCM prevede că zona autonomă trebuie să includă judeţele actuale Mureş, Covasna şi Harghita, unde în anumite părţi populaţia majoritară este română.

A doua diferenţă se referă la faptul că UDMR consideră necesară o modificare a Constituţiei României, pentru a putea fi acordată autonomia, iar CNS nu.

Szili este de părere că un rezultat important al consfătuirilor moderate de către ea este faptul că, prin declaraţia comună semnată anul trecut în ianuarie, părţile au căzut de acord că autonomia trebuie gândită pentru graniţele Ţinutului Secuiesc istoric.

Despre chestiunea modificării Constituţiei, Szili consideră că “acest lucru trebuie decis în care am ajuns deja la pod, deci să îl trecem atunci când vom reuşi măcar să stabilim un dialog cu majoritatea românească”.

Katalin Szili a amintit că ar considera importantă şi mărirea gradului de colaborare al administraţiilor locale ale localităţilor în care populaţia maghiară este majoritară, având în vedere că acest lucru nu este interzis nici de legile româneşti, nici de cele ale UE.

Însărcinatul prim-ministrului consideră că preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către România reprezintă împrejurări avantajoase, având în vedere că oferă ocazia ca şi Guvernul României să admită: comunitatea maghiară nu doreşte să se rupă de România, ci doreşte să îşi realizeze, în interiorul statului român, autodeterminarea şi autoguvernarea, care are la bază principiul subsidiarităţii declarat de UE.

“Nu cer nimic altceva de la Guvernul României, de la statul român, decât să îi privească pe liderii comunităţii maghiare ca parteneri şi măcar să se aşeze să discute cu ei şi să clarifice noţiunile” – a declarat Katalin Szili, în interviul acordat pentru „Bihari Napló”.

(Sursa: Rador)