Inspecția Judiciară acuză mai mulți politicieni că ar fi încalcat independența sistemului judiciar prin declaratiile despre Dosarul 10 august

Inspecția Judiciară, sesizată la începutul lunii martie de membrul CSM Andrea Chiș, a constatat că mai mulți politicieni, printre care premierul Florin Cîțu, vicepremierul Dan Barna și ministrul Justiției Stelian Ion, au afectat independența sistemului judiciar prin declarațiile făcute după clasarea dosarului 10 august, unele făcute în exclusivitate pentru G4Media.ro.

„S-a produs o încălcare a principiului independenței și echilibrului puterii în stat, cu consecința scăderii încrederii cetățenilor în sistemul judiciar și, implicit, a afectării independenței autorității judecătorești”, susțin inspectorii în raportul obținut de G4Media.ro.

Inspecția Judiciară este condusă de Lucian Netejoru (foto).

În raportul Inspecţiei Judiciare sunt citate  declaraţiile publice făcute de Stelian Ion, ministrul Justiţiei, ale lui Rareş Bogdan – europarlamentar PNL, prim vicepreşedinte PNL, ale lui Vlad Gheorghe – europarlamentar USR,  ale lui Florin Cîţu– prim – ministru al României, ale lui Dacian Cioloş – europarlamentar PLUS, partidul USR, ale lui Vlad Voiculescu – fost ministru al Sănătăţii, ale lui Dan Barna, co- preşedinte USR Plus, ale Iuliei Scântei, senator PNL, dar şi poziţionări publice făcute de ONG-urile comunitatea Declic, Corupţia Ucide, Evoluţie în Instituţie, Geeks for Democracy, Iniţiativa România, Rezistenţa, Reset Iaşi, Braşovul Civic sau Cătălina Hopârteanu.

Raportul Inspecţiei va fi dezbătut în următorul plen al Consiliului Superior al Magistraturii.

Principalele idei din raportul întocmit de Inspecția Judiciară 

• Actul concret de înfăptuire a justiției nu poate constitui un subiect de dezbatere publică, motivat de faptul că este atributul exclusiv al judecătorului și procurorului. Din analiza afirmațiilor personalităților publice, reprezentanți ai puterii executive și legislative, se acreditează ideea lipsei unei anchete efective a procurorului de caz, ratificată de soluția pronunțată de judecătorul de cameră preliminară.
• Astfel, în afara principiului separației puterilor în stat constacrat de Constituție, autorii emit verdicte, stabilesc vinovății și exercită un adevărat control de legalitate al actelor procurorilor și al hotărârii judecătorești în afara oricărui cadru legal, plecând de la unicul argument factual legat de multitudinea plângerilor penale formulate în legătură cu evenimentul și lipsa audierii tuturor acestor persoane vătămate, deși, în sine, numărul acestora nu este un argument care să justifice depășirea limitelor legale și reprezintă chestiuni care pot fi analizate în cursul procesului penal fie de către procuror, fie de către judecător.
• Cu atât mai puțin poate fi considerat că are suport factual, câtă vreme o parte dintre aceștia au fost participanți la acțiunea de protest din 10 august 2018 și/sau autori ai unor plângeri penale. Or, nimeni nu poate fi judecător/procuror în propria cauză și este cu atât mai grav a-și aroga astfel de calități, persoane cu calități oficiale în stat (executiv, legislativ, europarlamentar).
• Chiar dacă afirmații lansate în spațiul public sunt justificate de analiza unui subiect larg mediatizat (…) nu trebuie omisă calitatea și poziția celor care formulează astfel de afirmații, limita limbajului public fiind în mod cert depășită atunci când sugerează ideea că o anumită cauză nu a fost instrumentată și judecată corect, în limitele legii, și să se așteaptă de la celelalte puteri ale statului să identifice modalități de schimbare a unei soluții definitive.
• În mod particular, apreciem că se situează în afara limitelor admisibile ale discursului public într-un stat de drept abordarea ministrului Justiției, reprezentant al unei formațiuni politice și persoană vătămată în cauză, de a promite adoptarea unor acte normative care să diminueze statutul judecătorilor și procurorilor, ca ”remediu” al dispunerii/pronunțării unor soluții apreciate de acesta ca neîntemeiate și nelegale.
• Concluzii: prin declarațiile publice, postările pe rețelele de socializare, astfel cum au fost preluate și prezentate în mass-media s-a produs o încălcare a principiului independenței și echilibrului puterii în stat, cu consecința scăderii încrederii cetățenilor în sistemul judiciar și, implicit, a afectării independenței autorității judecătorești în ansamblul său și, prin urmare, în temeiul art. 74 litera g din Legea 317/2004.
  Propun înaintarea prezentului raport Plenului CSM pentru a dispune în conformitate cu art. 30 din Legea 317/204.

Context

Pe 3 martie, premierul Florin Cîțu a declarat într-un interviu exclusiv pentru G4Media.ro că i-a cerut ministrului Justiției, Stelian Ion, să găsească rapid soluții pentru continuarea dosarului 10 August, după ce Tribunalul București a respins definitiv cererea de redeschidere. ”Să vedem, mai sunt căi”, a spus Cîțu, adăugând că este ”dezamăgit” de soluția închiderii dosarului și că va face publice rapid soluții pentru eventuala continuare.

Vicepremierul Dan Barna a declarat, pe 4 martie, într-un interviu pentru G4Media.ro, că a discutat cu ministrul justiției, Stelian Ion despre decizia Tribunalului București de a respinge definitiv cererea de redeschidere a dosarului 10 August, pe care a numit-o ”o hotărâre cel puțin stupefiantă”, și că ”totdeauna mai există o cale”. El a spus că așteaptă să vadă ce va spune ministrul justiției pe această temă.

Foto: Lucian Netejoru (Inquam Photos/ Octav Ganea)