Instabilitatea politică din Bulgaria este un risc cheie pentru zona euro

Analiză a publicației SEGA, via Rador:

Cel mai important criteriu pentru adoptarea monedei euro în Bulgaria este criteriul nescris al stabilității politice. Dacă acesta se realizează, celelalte piese ale puzzle-ului vor reveni cel mai probabil la locul lor. Scenariul de referință pe termen lung pentru aderarea țării la zona euro în 2026 rămâne, dar această prognoză nu este lipsită de rezerve din cauza apariției incertitudinii. Creșterile pe termen scurt ale inflației ar putea deveni o problemă mai semnificativă, ce ar putea schimba soluția de la una tehnică la una mai politică, potrivit Rador Radio România.

În afară de asta, potențialele modificări ale structurii parlamentului ar putea introduce mai multă nesiguranță, mai ales dacă numărarea voturilor duce la apariția unor noi partide pe scena politică. Aceasta este concluzia privind analiza progresului Bulgariei către zona euro pe platforma ING de analiză economică și financiară Think. Analiștii fac o trecere în revistă a indicatorilor-cheie, subliniind că unele politici publice dăunează mai degrabă decât ajută. Iată ce spun analiștii.

Creșterea PIB-ului: o îmbunătățire, dar din motive greșite

Creșterea anuală a PIB-ului în Bulgaria s-a accelerat ușor în 2024 și a ajuns la 2,7% (2023: 1,9%). Principalii factori pozitivi au fost consumul privat și de stat. Creșterea rapidă a salariilor în sectoarele privat și public a oferit un imbold din spate. În același timp, investițiile sunt în scădere după doi ani de expansiuni vizibile. Importurile și-au recuperat o parte din pierderile suferite în 2023, depășind dinamica mai slabă a exporturilor și influențând creșterea. Mai mult, angajamentele neîndeplinite în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, în special în domeniile energiei și luptei împotriva corupției, au determinat Comisia Europeană să anuleze a doua cerere de plată în valoare de 653 milioane de euro. Între timp, în cadrul Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2017, datele publicate de Ministerul Finanțelor arată că, până la sfârșitul lunii ianuarie 2025, Bulgaria a cheltuit 1 miliard de euro dintr-un total de 12,9 miliarde de euro alocați în acest scop. În ceea ce privește partea de ofertă din economie, datele privind PIB-ul arată evoluțiile pozitive din sectoarele construcții, servicii și administrație publică, precum și o redresare parțială a activității industriale.

Prognoza de creștere relativ stabilă rămâne neschimbată

În ceea ce privește perspectivele, noi continuăm să credem că creșterea va rămâne stabilă și va ajunge la 2,6% în 2025. Creșterea salariilor, bine stabilită, precum și politica fiscală expansionistă ar trebui să continue să susțină consumul privat și public. În plus, aderarea la Schengen și proiectele regionale mai mari, cum ar fi Coridorul Vertical de Gaze, modernizarea infrastructurii sub conducerea NATO și Inițiativa celor Trei Mări ar trebui să aibă, de asemenea, un impact asupra activității și productivității. Cu toate acestea, incertitudinea politică poate afecta negativ investițiile. După formarea unui guvern în ianuarie, Curtea Constituțională a Bulgariei a decis în favoarea renumărării voturilor de la alegerile precedente, ceea ce ar putea duce la schimbări în structura parlamentului, având în vedere primele rezultate. Acesta este un factor-cheie de monitorizat în viitor.

Industria încă nu este în formă

Activitatea industrială continuă să fie negativă, reflectând slăbiciunea partenerilor comerciali cheie precum Germania și România. Datele de până în luna ianuarie arată că producția industrială a scăzut din nou și acum este cu 1,3% sub nivelul său de dinainte de pandemie – o scădere comparativ cu a doua jumătate a anului trecut. În prezent, numai activitatea de producție este peste nivelurile sale pre-pandemice, în timp ce mineritul, precum și producția de energie, sunt semnificativ sub acestea, cu scăderi de două cifre.

Producția industrială abia se mișcă

În ultimele trei luni, unele subsectoare au înregistrat o creștere anuală, inclusiv producția de alte echipamente de transport, produse din metal, produse farmaceutice de bază, produse chimice și produse din tutun. Totuși, în aceeași perioadă, producția de autovehicule, îmbrăcăminte, piele și energie a avut o evoluție mai puțin bună. Cu excepția cazului în care stimulul fiscal planificat recent din Germania și Europa în general nu va fi implementat, perspectivele pentru industria bulgară orientată spre export rămân limitate. Cu toate acestea, apartenența la Schengen și dezvoltarea infrastructurii regionale ar trebui să ofere un impuls pozitiv.

Comerțul și balanța de plăți

Deficitul comercial s-a înrăutățit cu 28% în 2024. Este de remarcat faptul că deteriorarea excedentului comercial cu România a fost mai mult decât compensată de creșterea semnificativă a excedentului comercial cu Germania. În plus, balanțele comerciale cu Turcia și Grecia vecine s-au deteriorat în cursul anului. În ceea ce privește produsele, balanțele comerciale cu alimente și animale vii, materii prime și combustibili s-au deteriorat, dar acestea au fost parțial compensate de performanțe mai bune în industria de prelucrare.

În 2025, se așteaptă ca și contul curent să fie afectat favorabil de încă un an de fluxuri turistice stabile. Economia europeană, aflată încă în dificultate, ar putea determina mai mulți turiști occidentali să caute alternative de vacanță mai competitive, stimulând eventual exporturile de servicii. Acest lucru ar putea ajuta la compensarea unei părți din presiunea deficitară încă așteptată asupra mărfurilor.

În ceea ce privește celelalte categorii ale balanței de plăți, când există un nou guvern, contul de capital și veniturile secundare este mai probabil să se îmbunătățească ca urmare a finanțării de la UE, atâta timp cât tulburările politice prelungite nu revin. În general, va dura ceva timp pentru ca riscul politic să scadă pe hărțile punctelor fierbinți ale investitorilor străini, ceea ce va menține riscurile pe termen scurt pentru investițiile străine directe în scădere. În 2024, investițiile străine directe au scăzut la 11.498 milioane de euro față de 3.284 milioane de euro în 2023, în principal din cauza scăderii câștigurilor reinvestite.

În general, proiecte regionale precum Coridorul Vertical, Inițiativa celor Trei Mări și unele investiții coordonate de NATO s-ar putea dovedi favorabile pentru investițiile străine directe în viitor și ar putea compensa, cel puțin parțial, impactul negativ al reformelor întârziate. Guvernarea stabilă în 2025 ar putea duce la o creștere mai durabilă a investițiilor străine directe în 2026.

Inflație: urmează presiuni pentru creștere

Inflația a început anul puternic, cu o creștere de 2% lunar. Creșteri semnificative de preț sunt observate în diverse sectoare, în special legat de locuințe, utilități, alimente, restaurante și hoteluri. Principalul motor al acestor creșteri sunt schimbările în impozitare, în special în ceea ce privește TVA-ul. În plus, creșterea mare a salariilor și viitoarele politici de stimulare fiscală sunt de natură să pună o presiune suplimentară asupra cererii. Cu toate acestea, creșterea recentă a ratei șomajului, dacă va fi susținută, ar putea atenua oarecum aceste efecte. În afară de asta, întrucât o redresare semnificativă a creșterii exporturilor nu este încă probabilă, unele domenii ale cererii interne, inclusiv forța de muncă, ar trebui să rămână gestionabile în ceea ce privește impactul lor inflaționist. Un factor cheie de urmărit este liberalizarea pieței de energie electrică. În general, ne așteptăm ca inflația prețurilor de consum să se încheie anul acesta la 4,6%, iar anul viitor la 3,0%.

Perspective fiscale: criteriile de la Maastricht stabilesc limita superioară

Bugetul Bulgariei pentru 2025 prevede un deficit de 3,0% din PIB. Pe tot parcursul anului 2024, comparativ cu cheltuielile de capital, compensarea angajaților este de 3,4 ori mai mare, iar cheltuielile sociale sunt de 5,1 ori mai mari. Aceasta reprezintă o deteriorare semnificativă în detrimentul investițiilor publice față de 2023, când aceleași raporturi erau de 1,9 și 3,3, și în concordanță cu dezbaterea tot mai mare privind sustenabilitatea tendințelor actuale de salarizare a sectorului public. În cele din urmă, până când nu se conturează o formă de stabilitate politică credibilă, este probabil să prevaleze incertitudinea fiscală. Deși Bulgaria are capacitatea de a se împrumuta mai mult, riscul de a nu îndeplini un alt criteriu de la Maastricht ar putea declanșa unele ajustări minime de către autorități în a doua jumătate a anului. Nu poate fi exclusă o creștere a sarcinii fiscale. În general, scenariul nostru principal este că în 2025 deficitul bugetar va ajunge la 3% din PIB.

Va fi suficient pentru adoptarea monedei euro?

În ceea ce privește adoptarea euro, noi menținem scenariul de referință de lungă durată al țării pentru aderarea la zona euro în ianuarie 2026. Totuși, trebuie să recunoaștem că și în jurul acestei prognoze încep să apară unele incertitudini. Creșterile pe termen scurt ale inflației ar putea deveni o problemă mai semnificativă, care ar putea schimba soluția de la una tehnică la una mai politică. În plus, potențialele modificări ale structurii parlamentului ar putea introduce mai multă incertitudine, mai ales dacă renumărarea voturilor duce la apariția unor noi partide pe scena politică. Având în vedere acești factori, prognoza pentru adoptarea euro în ianuarie 2026 nu este fără rezerve. În cele din urmă, credem că cel mai important criteriu pentru adoptarea monedei euro în Bulgaria este criteriul nescris al stabilității politice. Dacă se realizează, cel mai probabil este ca celelalte elemente să revină la locul lor.

Sursa: SEGA / Rador Radio România / Traducerea: Mirela Petrescu