Instanța dă undă verde Fiscului să execute CEC-ul pentru recuperarea prejudiciului din dosarul Tracia Asesoft. Sebi Ghiță și ceilalți inculpați au scăpat de pușcărie și nu au dat înapoi nici un leu

Curtea de Apel București a respins, la începutul lui septembrie, cererea CEC Bank de suspendare a procedurii de executare silită declanșată de Fisc pentru recuperarea prejudiciului din dosarul Tracia Asesoft.

În martie, ANAF a obligat CEC-ul să plătească 1,7 milioane de lei în solidar cu omul de afaceri, Dan Grigoriu, inculpat în dosarul Tracia Asesoft, după ce banca de stat i-a virat acestuia despăgubirea de la ANRP, cu toate că suma era poprită de Fisc.

Instanța a contrazis, așadar, Ministerul Finanțelor care, într-un răspuns la o solicitare de presă, a susținut că titlurile de plată emise de către ANRP (Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților) nu pot face obiectul executării silite prin poprire.

Cine e Dan Grigoriu. E un om de afaceri milionar în euro, suspectat de legături cu serviciile secrete după ce a fost anchetat în celebrul dosar Jimbolia din anii ’90, privind încălcarea embargoului cu fosta Iugoslavie. Potrivit presei tabloide, este poreclit Şefu’, iar fiul lui e un obișnuit al cluburilor în vogă din Bucureşti, unde apare la volanul unor bolizi de sute de mii de euro şi poartă ceasuri de zeci de mii de euro.

Judecat alături de Sebi Ghiță în dosarul Tracia Asesoft. Grigoriu și fugarul Sebastian Ghiță au fost acuzați de neplata taxei de drum (celebra taxă Băsescu) pentru carburanți. Au fost judecați timp de 14 ani, între 2002 și 2016, până când acuzațiile s-au prescris, așa că au scăpat de pușcărie. Acuzațiile erau cât se poate de serioase, Grigoriu a stat chiar în arest preventiv câteva luni, la începutul anchetei, în 2002.

Ghinion. Inculpații au avut, însă, neșansa ca dosarul să ajungă spre final la o judecătoare cunoscută drept onestă și severă, Ana Maria Trancă. Aceasta a încercat să salveze ce se mai putea din dosar și, chiar dacă a fost nevoită să constate prescripția faptelor, i-a obligat pe inculpați la plata prejudiciului de 1,7 milioane de lei. Ghiţă are de achitat doar puţin peste 130.000 de lei, restul îi revine lui Grigoriu şi celorlalţi inculpaţi din afacere. De precizat că latura civilă a unui proces nu se prescrie, așa cum se întâmplă cu latura penală.

Fiscul încearcă să recupereze paguba. De mai bine de 2 ani, ANAF – Direcţia Generală Executări Silite Cazuri Speciale încearcă să pună în executare sentinţa judecătorească definitivă. Până acum, ANAF nu a recuperat nimic din prejudiciu, deşi – în răspunsurile oficiale – instituţia susține că a luat mai multe măsuri pentru recuperarea pagubei: somaţii, popriri, sechestre, comisii rogatorii în alte state.

Grigoriu primește despăgubiri de la ANRP. În timp ce Fiscul se chinuie să le găsească vreun ban inculpaților din dosarul Tracia Asesoft, tot statul român, printr-o altă instituţie – Autoritatea Naţională de Restituire a Proprietăţilor – îi plătește despăgubiri omului de afaceri Dan Grigoriu. În 2008, el a cumpărat drepturile litigioase asupra unui teren din Otopeni, aflat în proprietatea aeroportului. A dat doar 750.000 de euro şi acum primeşte despăgubiri de 88 de milioane de lei, adică aproape 19 milioane de euro.

Tranșa de anul trecut. În iulie anul trecut, ANRP i-a virat lui Grigoriu o tranșă anuală de peste 17 milioane de lei. Potrivit unor surse din ANRP, Fiscul a aflat din presă că banii pentru Grigoriu urmează să intre în contul Finanţelor de la CEC şi a instituit “poprirea asupra unui terţ”, în cazul de faţă asupra contului de consemnări speciale deschis de Ministerul Finanţelor (MFP) la CEC. Măsura a fost dispusă tocmai ca Fiscul să îşi ia cele 1,7 milioane de lei pentru recuperarea prejudiciului din dosarul Tracia Asesoft, în momentul în care cele 17 milioane de lei de la ANRP intră în contul de la CEC. Legea permite Fiscului să ia banii de la un singur inculpat pentru recuperarea prejudiciului, urmând ca ei să se judece între ei în instanță. În cazul de față, Fiscul a vrut să recupereze tot prejudiciul de la Grigoriu, urmând ca el să se regleze cu Ghiță și ceilalți inculpați prin tribunale.

Deznodământ neașteptat. Ce s-a întâmplat, însă, după ce banii de la ANRP pentru Grigoriu au intrat în contul de consemnări speciale deschis de MFP la CEC Bank este de-a dreptul incredibil. Potrivit unor surse din cadrul ANAF, CEC-ul nu a ţinut cont de poprirea Fiscului şi a virat toţi banii, peste 17 milioane de lei, într-un cont de la Unicredit al soţiei lui Grigoriu, fără să reţină cele 1,7 milioane de lei pentru recuperarea prejudiciului din dosarul Tracia Asesoft.

Fiscul a obligat CEC-ul să dea banii în locul lui Grigoriu, iar banca de stat a contestat în instanță. Rămas cu buza umflată, Fiscul a formulat o cerere de angajare a răspunderii solidare a CEC-ului şi a emis o decizie prin care a impus băncii de stat să plătească banii în locul omului de afaceri. Nemulţumit, CEC-ul a contestat în instanţă decizia Fiscului și a cerut suspendarea executării silite. Inițial, procesul a început la Tribunal, care și-a declinat apoi competența Curții de Apel București (CAB).

Decizia instanței. Pe 5 septembrie 2018, CAB a respins însă cererea CEC de suspendare a executării silite de către Fisc.

”Respinge cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată. Dispune restituirea cauţiunii consemnată de reclamantă (CEC Bank – n.r.) prin recipisa de consemnare nr. (…) din data de 10.04.2018. Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Cererea se depune la Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII a de contencios administrativ şi fiscal. Pronunţată în şedinţă publică azi, 5.09.2018.”
Ce se întâmplă mai departe. Acum, Fiscul are undă verde să ia banii – pe care trebuia să îi ia de la Grigoriu – de la CEC Bank, urmând ca apoi, dacă este nemulțumită, banca de stat să se judece cu Grigoriu ca să își recupereze paguba. Instanța a contrazis așadar Ministerul Finanțelor care – într-un răspuns la o solicitare de presă din mai – a susținut că titlurile de plată emise de către ANRP nu pot face obiectul executării silite prin poprire.

Realitatea incredibilă. Practic s-a ajuns la situația ca instituțiile statul să se execute între ele pentru recuperarea prejudiciului din dosarul Tracia Asesoft, în timp ce inculpații au scăpat și de pușcărie și nu au dat nici un leu înapoi.

Urmează o nouă tranșă de la ANRP pentru Grigoriu. În 2018, ANRP trebuie să elibereze o nouă tranșă anuală, ultima, către Grigoriu pentru terenul din Otopeni, potrivit unui răspuns al autorității de restituire, care poate fi citit mai jos. Banii urmează același traseu ca anul trecut. Ministerul de Finanțe îi virează în contul de consemnațiuni speciale deschis la CEC Bank, care trebuie să îi vireze mai departe lui Grigoriu.

Vezi mai jos ce au spus, în mai, toți actorii implicați, când G4media a semnalat cazul.

Ce a spus ANRP. “La data de 17.07.2017, ANRP a emis în favoarea titularului dosarului cu nr. 14623/FFCC (Dan Grigoriu – n.r.) un titlu de plată în cuantum de 17.682.266,4 lei. Această sumă reprezintă cea de patra tranşă a despăgubirilor plătite în conformitate cu legea nr. 165/2013.

În anul 2018, instituţia noastră va emite ultimul titlu de plată aferent dosarului respectiv”, a arătat ANRP.

CEC-ul a refuzat să dea explicaţii. “CEC BANK S.A. este persoană juridică română, subiect de drept privat (…) Informaţiile şi documentele referitoare la activitatea desfăşurată de Bancă, precum şi informaţiile şi documentele referitoare la clienţii Băncii nu sunt informaţii publice (cu excepţia informaţiilor aflate pe pagina sa de web, cele afişate la ghişeele Băncii sau făcute publice de Banca însăşi: situaţii financiare, informaţii publicate în registrul comerţului etc.), Banca având obligaţia să păstreze confidenţialitatea asupra acestora”, a arătat CEC Bank într-un răspuns semnat de Florin Vlad, ofiţerul de presă.

Ce a declarat omul de afaceri Dan Grigoriu. “Eu am luat banii de la CEC absolut legal. Întrebarea e de ce Fiscul vrea să recupereze prejudiciul doar de la mine, de ce nu şi de la Sebastian Ghiţă sau Dan Berendel (un alt inculpat din dosar – n.r.)? Eu nu o să stau ca la frizerie, o să mă apăr. Ştiţi că Fiscul mi-a pus poprire de plată pe cele 4 conturi pe care le am, de 3 ori pe fiecare, cu sumele de 1,7 milioane de lei o dată, 1,7 milioane de lei a doua oară şi 2,2 milioane de lei a treia oară, pentru că mi-au pus şi penalităţi!? De ce vor să recupereze doar de la mine banii?”, a declarat Dan Grigoriu pentru G4media.ro.

Ce explicații a oferit Ministerul de Finanţe: “Titlul de plată se emite de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (….) şi se plăteşte de către Ministerul Finanţelor Publice în cel mult 180 de zile de la emitere (…) Între debitorul urmărit (Dan Grigoriu – n.r.) şi terţul poprit (Ministerul Finanţelor – n.r.) trebuie să existe un raport în baza căruia terţul este dator faţă de debitorul urmărit. Terţul poprit nu trebuie să îndeplinească condiţii deosebite, ci esenţial este ca acesta să aibă calitatea de debitor al debitorului urmărit. (…) Instituţia noastră nu are atribuţii de gestionare a conturilor persoanelor fizice şi nici posibilitatea de a indisponibiliza sumele de bani existente în aceste conturi (…) Apreciem că sumele aferente titlurilor de plată emise de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (…) nu pot face obiectul executării silite prin poprire (…) Nu putem schimba destinaţia sumelor aferente titlurilor de plată”, a arătat Ministerul Finanţelor într-un răspuns la o solicitare de presă.

Ce spunea ANAF. “ANAF a procedat la aplicarea formelor de executare silită (…), la identificarea bunurilor mobile şi imobile, fiind astfel întreprinse următoarele măsuri de executare silită:
– somaţii pentru fiecare dintre debitori
– instituiri popriri asupra unui terţ (Ministerul Finanţelor – n.r.)
– adrese de înfiinţare a popririlor asupra disponibilităţilor băneşti ale debitorilor
– adrese de înfiinţare a popririlor asupra sumelor datorate debitorilor de către terţi
– cerere de asistenţă reciprocă la recuperare pentru debitorii identificaţi cu bunuri pe teritoriul altor state
– au fost instituite sechestre asupra bunurilor mobile şi imobile ale debitorilor

Bunurile mobile şi imobile sechestrate deţinute în proprietate comună cu terţe persoane fac obiectul unor acţiuni de partaj judiciar, urmând să fie continuată procedura de executare silită a acestor bunuri pentru cota deţinută de debitori după finalizarea acestor acţiuni”, arată ANAF într-un răspuns la o solicitare de presă legată de recuperarea prejudiciului din dosarul Tracia-Asesoft.

Observaţii

Potrivit unor surse din ANAF, “disponibilităţi băneşti ale debitorilor” – ce surpriză! – nu există.

Conform ultimei declaraţii de avere a fostului deputat Sebastian Ghiţă, acesta l-a împrumutat pe amicul lui, Alex Iacobescu, managerul de la România TV, cu peste 90 de milioane de euro şi 9 milioane de dolari. Ghiţă a declarat ceasuri de 900.000 de euro, bijuterii de peste 3 milioane de euro, tablouri de 13 milioane de euro şi un cont în Elveţia de 18 milioane de euro. Ghiţă a intentat, însă, divorţ anul trecut şi astfel a reuşit să blocheze temporar executarea sumei de 130.000 de lei, reprezentând partea de prejudiciu pe care trebuie să o achite în dosarul Tracia-Asesoft. Potrivit legii, executările silite se suspendă până la finalizarea procesului de partaj.

De asemenea, potrivit lui Dan Grigoriu, un alt inculpat din dosar, Dan Berendel, are conturi în valoare de 30 de milioane de dolari în Cipru.

Foto: InquamPhotos / Octav Ganea