Instanța Supremă a anulat interceptările SRI pe mandat de siguranță națională în dosarul lui Mazăre. Din complet a făcut parte soția avocatului lui Cătălin Voicu și omul lui Savonea. Decizia fără precedent ar putea avea consecințe și în dosarul lui Dragnea

Un complet de 3 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) – format din magistrații Simona Neniță, Daniel Grădinaru și Anca Alexandrescu – a anulat 5 interceptări din dosarul fostului primar al Constanței Radu Mazăre, obținute de SRI pe mandat de siguranță națională (MSN), se arată în motivarea deciziei de achitare din iunie anul trecut și dată publicității acum.

În vara anului trecut, judecătorii i-au achitat în primă instanță pe Radu Mazăre și pe fratele acestuia, Alexandru, în procesul în care sunt acuzați că ar fi primit o șpagă de 175.000 de euro de la omul de afaceri israeliean, Avraham Morgenstern, constructorul cartierului social Henri Coandă din Constanța. După deschiderea acestei anchete, Mazăre a fugit în Madagascar, iar Morgenstern, în Argentina.

Judecătorii nu și-au întemeiat decizia de a elimina interceptările obținute de SRI pe MSN pe decizia de joi, 17 ianuarie 2019, a CCR, care anulează probele obținute de procurori cu SRI pe mandate de supraveghere tehnică obișnuite, așa numitele MST.

Magistrații au invocat, în schimb, o decizie CCR din 28 februarie 2018, care a constatat neconstituționalitatea unei sintagme din articolul 3 alineatul f al legii 51/1991 privind securitatea naţională. E vorba de sintagma ”aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români”.

Curtea a statuat atunci, cu majoritate de voturi, că infracțiunile de corupție nu reprezintă amenințări la securitatea națională. Vezi mai multe aici.

Fragment din motivarea judecătorilor Neniță, Grădinaru și Alexandrescu a deciziei prin care l-au achitat pe fostul primar al Constanței, Radu Mazăre:

„Temeiul legal în baza căruia au fost emise mandatele de siguranţă naţională a fost declarat neconstituţional.

Se pune problema în ce măsură aceste interceptări ale convorbirilor telefonice dispuse pe baza unor mandate de siguranţă naţională mai pot fi avute în vedere în soluţionarea cauzei.

Este adevărat că prin încheierea judecătorului de cameră preliminară s-a constatat legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, implicit şi a interceptărilor telefonice.

Însă, decizia Curţii Constituţionale a fost pronunţată după camera preliminară, în cursul judecării cauzei, iar prin Decizia nr. 802/5.12.2017 a Curţii Constituţionale s-a statuat că o verificare a loialităţii/legalităţii administrării probelor, din această perspectivă este admisă şi în cursul judecăţii. Altfel spus, probele menţinute ca legale de judecătorul de cameră preliminară pot face obiectul unor noi verificări de legalitate în cursul judecăţii (paragraf 29 din Decizie).

Ca atare, interceptările convorbirilor telefonice au fost realizate de SRI în baza unor mandate de siguranţă naţională emise în temeiul unor dispoziţii legale neconstituţionale şi privesc infracţiuni care nu reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale.

Din acest motiv, nu vor fi avute în vedere la soluţionarea cauzei.

Pe de altă parte, admiţând că se va aprecia în sens contrar, în sensul că odată verificate în camera preliminară rămân câştigate cauzei.

Cele 5 interceptări ale convorbirilor telefonice realizate de SRI pe baza unor mandate de siguranţă naţională care privesc infracţiuni care nu reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale – nu dovedesc ceea ce susţine parchetul, existenţa unei înţelegeri între Mazăre Radu Ștefan şi Morgenstern Avraham referitoare la faptul că societatea Saphir Structures SRL urma să câştige licitaţia”, arată magistrații în motivare.

Decizia, fără precedent, ar putea avea consecințe și în dosarele Tel Drum, în care este vizat liderul PSD, Liviu Dragnea.

Potrivit unor surse din rândul avocaţilor, dosarele Tel Drum conţin şi interceptări făcute de SRI pe mandat de siguranţă naţională, pe securitate economică. De pildă, această interceptare făcută de SRI pe MSN la data de 15 martie 2017, aflată în primul dosar Tel Drum, trimis deja la instanţă.

”Ion Florian: Alo!
Neda Florea: Ce faci, Fănică? Pe unde eşti?
Ion Florian: Aştept să iasă soarele.
Neda Florea: He, he, eşti în Turnu?
Ion Florian: Da.
Neda Florea:Vino, vino un pic până aicea la şefu’.
Ion Florian: La barieră?
Neda Florea: Nu mă… la noi la birou, la şef… la Petre.
Ion Florian: Păi, nu ştiu unde, da, aici la Turnu.
Neda Florea: La birou, mă!
Neda Florea: Alo!
Ion Florian: Da, vă aud, da’ nu ştiu unde… La Liţa?
Neda Florea: Nu mă, aici la Alexandria, mă.
Ion Florian: A, păi sunt la Turnu. Atunci, vin într-o juma’ de oră.
Neda Florea: Aşa, de, da.
Ion Florian: Da, da. Bine. Să trăiţi!
Neda Florea: Bine, bine, bine.”

Potrivit aceloraşi surse, ”la barieră”, în Turnu, este fosta vilă de protocol a PCR care a aparţinut companiei Tel Drum, dar care era folosită de fiul lui Liviu Dragnea, Valentin. Potrivit Riseproject, pe 9 ianuarie 2018, Tel Drum a vândut vila şi terenul dimprejur de 4 ha lui Valentin Dragnea. Vînzarea s-a făcut cu 8 zile înainte ca DNA să pună compania Tel Drum sub acuzare și să instituie sechestru pe bunurile firmei.

Aceleaşi surse judiciare au explicat pentru G4media.ro și că marele dosar Tel Drum, în care liderul PSD a fost pus sub acuzare pentru 5 infracţiuni, abundă de interceptări obţinute de SRI pe MSN.

Un alt exemplu este dosarul în care președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, este judecat pentru mărturie mincinoasă și favorizarea făptuitorului. În primă instanță, Tăriceanu a fost achitat, însă urmează apelul. Dosarul este desprins din cazul Ferma Băneasa, privindu-i pe Dan Andronic, Remus Truică, Paul al României şi miliardarul israelian Benny Steinmetz, unul dintre investitorii de la Roşia Montana. Cazul conține, de asemenea, probe obţinute de SRI pe MSN.

Cine sunt judecătorii care au anulat interceptările obținute de SRI pe MSN din dosarul lui Mazăre.

Judecătoarea Simona Neniță este soția avocatului Mihai Dinu, apărătorul celebrului senator PSD, Cătălin Voicu, condamnat pentru corupție în două dosare penale la câte 7 ani de detenție efectivă.

Interesant că Neniță l-a achitat în dosarul lui Radu Mazăre și pe fratele acestuia în condițiile în care fostul senator PSD Alexandru Mazăre a fost anchetat de DNA în dosarul Voicu. Cazul conținea stenograme ale unor discuții dintre Alexandru Mazăre și Cătălin Voicu.

„Mulți! Dom’ne, i-am rezolvat pe toți, dom’ne, că unde n-a fost loc de rezolvat, am dat suspendare, n-a plecat cu pușcărie”, se lăuda în 2009 senatorul Cătălin Voicu colegului său din PSD, Alexandru Mazăre.
„Mazăre Alexandru: Am și eu o întrebare…
Voicu Cătălin: Da.
Mazăre Alexandru: Eu pot să obțin în speță, acuma, niște achitări?
Voicu Catalin: Sigur că da… ”, este un alt fragment dintr-o interceptare din dosarul Voicu.
Alexandru Mazăre a primit ulterior scoatere de sub urmărire penală din lipsă de probe.

Judecătoarea Simona Neniță este și cea care a făcut opinie separată și a vrut să o achite pe fosta șefă a DIICOT Alina Bica în dosarul în care aceasta a primit 4 ani cu executare. De asemenea, este aceeași judecătoare care a confirmat plasarea sub control judiciar a procurorilor Lucian Onea și Mircea Negulescu de la DNA Ploiești. Anul trecut, Neniță i-a spus în sala de judecată lui Portocală, care se plângea de abuzuri: ”Dar dvs nu făceați așa!?”

Potrivit unor surse din magistratură, judecătorul Daniel Grădinaru este considerat un apropiat al Liei Savonea, șefa CSM. De altfel, Grădinaru a fost purtătorul de cuvânt al Curții de apel București, când Savonea era președinte. Trebuie precizat în context și că Lia Savonea este soția avocatului Mihai Savonea, fost coleg de cabinet cu senatorul Cătălin Voicu, condamnat tocmai pentru coruperea unor judecători de la ICCJ.

La sfârșitul anului trecut, după intrarea în vigoare a modificărilor PSD – ALDE la legile Justiției care l-au eliminat pe șeful statului din procedura de numire a șefilor Instanței supreme, Secția de judecători a CSM, dominată de judecătoarea Savonea, l-a numit pe judecătorul Grădinaru președinte al Secției penale a ICCJ.

Judecătorul Grădinaru a făcut opinie separată în sensul achitării în cazul deputatei PSD Andreea Cosma, condamnată la sfârșitul anului trecut la 4 ani cu executare în primă instanță. De asemenea, judecătorul Grădinaru a făcut parte din completul care, anul trecut, l-a achitat pe fostul deputat PSD, Sebastian Ghiță, în procesul în care e judecat alături de mai mulți polițiști și procurori din Prahova.

Judecătoarea Anca Alexandrescu a făcut parte, pe când activa la Curtea de apel București, din completul care a luat decizia de condamnare a greilor din fotbal în dosarul Transferurilor.

Sursa Foto: Ziuadeconstanța.ro