Instanţa supremă confirmă excluderea judecătoarei Camelia Bogdan din magistratură / Decizia este definitivă

Un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă a menţinut marţi decizia CSM din anul 2018 prin care judecătoarea Camelia Bogdan a fost exclusă din magistratură pentru abateri disciplinare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, ca nefondat, recursul declarat de Camelia Bogdan împotriva hotărârii pronunţate pe 2 aprilie 2018 de Secţia pentru judecători în materie disciplinară a CSM, fiind menţinută astfel decizia de excludere din magistratură.

Decizia magistraţilor este definitivă.

Pe 2 aprilie 2018, Secţia pentru judecători a CSM a decis, pentru a doua oară, excluderea din magistratură a judecătoarei Camelia Bogdan.

Hotărârea a fost luată în baza unui raport al Inspecţiei Judiciare, în care Camelia Bogdan era acuzată că nu a respectat dispoziţiile privind distribuirea aleatorie a cauzelor, pe vremea când era judecătoare la Secţia penală a Curţii de Apel Bucureşti.

Conform Inspecţiei Judiciare, Camelia Bogdan a primit mai multe dosare spre judecare, în ianuarie 2016, care iniţial fuseseră repartizate unui alt judecător, dar care intrase în concediu.

După ce judecătorul titular a revenit din concediu, Camelia Bogdan ar fi păstrat un dosar, în care a dispus, în luna mai 2016, confiscarea unor sume de bani, printre cei vizaţi fiind şi notarul Jean Aurel Andrei, soţul Laurei Andrei, la acea vreme preşedinte al Tribunalului Bucureşti. Este vorba de dosarul în care Jean Aurel Andrei era inculpat alături de Radu Mazăre pentru retrocedări ilegale de terenuri în Mamaia.

Camelia Bogdan mai primise o decizie de excludere din partea CSM în februarie 2017, dar care a fost anulată în instanţă.

Ea a făcut parte din completul de la Curtea de Apel Bucureşti care l-a condamnat definitiv la 10 ani de închisoare pe Dan Voiculescu.

Inspecţia judiciară a stabilit că ea s-ar fi aflat în incompatibilitate/conflict de interese, deoarece ar fi predat în 2014 în cadrul unui seminar care avea ca temă prevenirea fraudei şi a corupţiei, unde participau funcţionari din cadrul APIA, instituţie subordonată Ministerului Agriculturii, care a fost parte civilă în dosarul în care a fost condamnat Dan Voiculescu, respectiv privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).