Instanța supremă din SUA îi permite lui Trump să utilizeze o lege din 1798 privind dușmanii străini pentru deportări

Curtea Supremă a SUA a permis președintelui Donald Trump să utilizeze pentru moment o lege cu puteri rareori invocate în timp de război pentru a deporta rapid presupuși membri ai unor bande, scrie BBC.

O instanță inferioară a blocat temporar, la 15 martie, deportarea în El Salvador a unor presupuși membri ai unei bande venezuelene, hotărând că acțiunile întreprinse în temeiul Legii privind dușmanii străini din 1798 trebuiau examinate în continuare.

Trump a susținut că migranții erau membri ai bandei Tren de Aragua care „desfășurau un război” împotriva SUA și, prin urmare, puteau fi expulzați în temeiul acestei legi.

În timp ce administrația consideră hotărârea drept o victorie, judecătorii au stabilit că persoanele deportate trebuie să aibă posibilitatea de a contesta îndepărtarea lor.

„Notificarea trebuie făcută într-un termen rezonabil și într-o manieră care să le permită să solicite efectiv o reparație habeas în instanța adecvată înainte ca o astfel de expulzare să aibă loc”, au scris judecătorii în decizia nesemnată de luni.

„Singura întrebare este care instanță va soluționa această contestație”, au scris aceștia.

Decizia de luni a declarat că contestația – introdusă de Uniunea Americană pentru Libertăți Civile (ACLU) în numele a cinci migranți – a fost ridicată în mod necorespunzător la o instanță din Washington DC și nu în Texas, unde sunt închiși migranții.

Judecătoarea conservatoare Amy Coney Barrett s-a alăturat celor trei judecători liberali ai instanței, exprimându-și dezacordul cu hotărârea majorității.

În disidență, aceștia au scris că „comportamentul administrației în acest litigiu reprezintă o amenințare extraordinară la adresa statului de drept”.

Trump a numit hotărârea o „mare zi pentru justiția din America”.

„Curtea Supremă a susținut statul de drept în națiunea noastră, permițând unui președinte, oricare ar fi acesta, să fie capabil să ne securizeze frontierele și să ne protejeze familiile și țara, în sine”, a scris el pe Truth Social.

ACLU a susținut, de asemenea, hotărârea ca fiind „o victorie uriașă”.

„Suntem dezamăgiți de faptul că va trebui să începem din nou procesul într-un alt loc, dar punctul critic este că Curtea Supremă a spus că persoanele trebuie să beneficieze de un proces echitabil pentru a contesta expulzarea lor în temeiul Legii privind dușmanii străini”, a declarat Lee Gelernt, avocatul principal al ACLU, într-o declarație pentru presa americană.

Cel puțin 137 de persoane au fost expulzate de administrația Trump în temeiul Alien Enemies Act (Legea privind dușmanii străini), o măsură condamnată pe scară largă de grupurile pentru drepturile omului.

Această lege, utilizată ultima dată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, acordă președintelui SUA puteri extinse de a ordona reținerea și deportarea nativilor sau cetățenilor unei națiuni „inamice” fără a urma procedurile obișnuite.

Aceasta a fost adoptată ca parte a unei serii de legi în 1798, când SUA credeau că vor intra în război cu Franța.

Administrația Trump afirmă că toți deportații sunt membri ai bandei Tren de Aragua. Puternicul grup infracțional multinațional, pe care Trump l-a declarat recent organizație teroristă străină, a fost acuzat de trafic sexual, contrabandă cu droguri și crime atât la el acasă, cât și în marile orașe americane.

Oficialii americani din domeniul imigrației au declarat că deținuții au fost „examinați cu atenție” și verificați ca membri ai bandei înainte de a fi transportați cu avionul în El Salvador, în temeiul unui acord cu această țară.

Cu toate acestea, mulți dintre cei deportați nu au cazier judiciar în SUA, a recunoscut un oficial al Serviciului american de imigrație și control vamal (ICE) în documentele judiciare.

Unele rude ale migranților deportați au declarat pentru BBC că bărbații au fost implicați pe nedrept în represiunea imigrației și că sunt nevinovați.

Alte câteva familii au declarat că sunt de părere că deportații au fost identificați din greșeală ca membri ai unor bande din cauza tatuajelor lor.

Decizia de luni anulează o hotărâre anterioară a judecătorului federal James Boasberg, confirmată ulterior de o curte federală de apel, care a blocat temporar utilizarea legii pentru efectuarea deportărilor.

Boasberg a calificat răspunsul guvernului la ordinul său drept „lamentabil de insuficient”. Casa Albă a declarat că ordinul judecătorului în sine nu era legal și a fost emis după ce două zboruri care transportau bărbații părăsiseră deja SUA.

Grupurile pentru drepturile omului și unii experți juridici au calificat invocarea legii drept fără precedent, susținând că aceasta a fost utilizată anterior doar după ce SUA au declarat oficial un război, ceea ce, conform Constituției SUA, poate face doar Congresul.