G4Media.ro

Instanța Supremă va stabili ce înseamnă „conducerea sub influența substanțelor interzise” /…

Sursa foto: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu

Instanța Supremă va stabili ce înseamnă „conducerea sub influența substanțelor interzise” / Declic cere să se țină cont de opinia medicilor legiști / Consiliul Superior de Medicină Legală: Starea de influență nu trebuie corelată rigid cu simpla prezență a unei substanțe

Instanța Supremă va stabili ce înseamnă „conducerea sub influența substanțelor interzise” / Declic cere să se țină cont de opinia medicilor legiști / Consiliul Superior de Medicină Legală: Starea de influență nu trebuie corelată rigid cu simpla prezență a unei substanțe

 

Comunitatea Declic a anunțat, marți, într-un comunicat de presă, că a trimis Înaltei Curți un amicus curiae, un document prin care își exprimă opinia cu privire la importanța consultării medicilor legiști atunci când judecătorii interpretează noțiunea de „conducere sub influența substanțelor interzise”. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală al Înaltei Curți va decide, pe 16 septembrie, ce înseamnă starea de influență, după solicitarea Curții de Apel Brașov de a lămuri acest aspect. Decizia va fi una definitivă și obligatorie pentru toate instanțele din România.

Memoriul Declic susține punctul de vedere lansat de Consiliul Superior de Medicină Legală (CSML) în spațiul public, se arată în comunicat.

Medicii legiști arată, în punctul de vedere respectiv, că stabilirea prezenței stării de influență nu poate și nu trebuie să fie corelată rigid cu simpla prezență a unei substanțe.

„Din punct de vedere medical, o persoană se află sub influența unei substanțe atunci când, ca urmare a consumului unei substanțe, capacitățile sale fizice sau psihice sunt afectate, cu reducerea abilităților sale de a gândi și reacționa normal, cu prudența și diligența necesare. De aceea este necesar a se proba că șoferul era mai puțin capabil, fizic ori psihic, sau ambele, de a avea o judecata clară, fără tulburări neurologice / psihice care să îi afecteze capacitatea de a opera un autovehicul fără riscuri, pentru el sau ceilalți participanți la trafic.

Așadar, este obligatoriu, atât în litera legii, căt și a spiritului ei, dar mai ales al obiectivității din punct de vedere toxicologic medico-legal, să fie demonstrată această afectare a comportamentului unei persoane, REALĂ ORI POTENȚIALĂ, de substanța identificată în corpul său, dar prin interpretare exhaustivă toxicologică, și nu prin congruențe forțate, simpliste (de tipul prezența substanței = influențare).

Trebuie înteles – și reiterăm – că expertiza medico-legală specific adresată acestui aspect nu reprezintă o simplă translatare mecanică a rezultatelor analizelor de laborator la cuantificări rigide și generice, ci o evaluare complexă a unui context toxicologic – clinic – individual – circumstanțial de moment, ce converg spre descrierea cu o cât mai mare rată de siguranță a capacităților fizice si psihice, semnelor si simptomelor, afectării neuro-psihice, motorii, senzitivo-senzoriale ale șoferului, pentru un anumit moment. Valabilitatea predictivă a oricărei concentrații per se se limitează la populația de soferi în ansamblu – statistic evaluată – și nu este neapărat aplicabilă fiecărui șofer ca individ.

Prin urmare, stabilirea prezenței stării de influență, NU poate și NU trebuie să fie corelată rigid cu:

  • simpla prezență a unei substanțe (relevată prin determinări calitative) . Orice substanță poate avea efecte în organism doar dacă depășeste o anumită concentrație (de aceeea, de ex., medicamentele se administreaza dozate – cantitățile prea mici nu iși exercită efectele, cele prea mari pot avea efecte adverse). Similar, simpla detecție a unei substanțe psihoactive în organismal persoanei poate avea efecte asupra capacității sale de a conduce autovehicule DOAR DACĂ depășește anumite concentrații prag;

  • valorile exacte ale concentrațiilor acestor substanțe în produsele biologice. Literatura și practica toxicologică vorbește distinct de noțiunile Lower effect limits / Limitele inferioare ale efectului, risk thresholds / prag de risc și limit of detection / limita de detecție.. Limita inferioară a efectului reprezintă cea mai scăzută concentrație de substanță de la care se observă un efect asupra condusului, fără ca acesta să fie obligatoriu asociat cu un risc semnificativ crescut de accidente rutiere. Pragul de risc reprezintă concentrația de substanță de la care riscul de producere a unor accidente rutiere este semnificativ crescut. Limita de detecție este o valoare prag, stabilită din motive tehnice, pentru a se garanta un rezultat valid și reproductibil al analizei toxicologice și pentru a se evita rezultatele fals pozitive;

  • aceleași valori de concentrație la subiecți distincți, datorită diferențelor de reactivitate individuală ce au o etiologie plurifactorială inclusiv determinate de utilizarea mai multor substanțe cu efect potențial psihoactiv, coadministrarea de medicamente, patologii asociate, caracteristici genetice, consumul de alcool etc;

  • manifestările clinice (senzoriale, motorii, cognitive, vegetative). Acestea pot varia pe o plajă foarte largă la aceleași concentrații (de la nedecelabile până la un tablou clinic florid manifest). Nu există dovezi știintifice, statistic valide, universal aplicabile, ca să se poată trasa o corelație imuabilă între o anumită concentrație a unei substanțe în organism și „impairment” – afectare, cu precizarea că valori peste anumite limite generează efecte clinic manifeste la marea majoritate a subiecților. Trebuie menționat că nici simpla detectare a unor simptome clinice asociate consumului de stupefiante NU este suficientă pentru a se diagnostica starea de influență, deoarece simptome similare pot fi determinate de unele afecțiuni psihoorganice sau chiar de o stare de stres indusă de un eveniment de trafic rutier;

  • prezența substanțelor în orice compartiment al corpului. Astfel, prezența de substanțe psihoactive exclusiv în urină nu pot modifica comportamentul, dar poate sugera existența unui consum anterior și, în anumite limite, magnitudinea lui, dependentă însă de durata de timp de la momentul consumului la momentul recoltării. Nici prezența de substanțe psihoactive exclusiv în salivă nu este aptă de a duce la modificări comportamentale.

Din acest motiv, evaluările expertale pentru stabilirea stării de influență pleacă de la concentrațiile substanțelor psihoactive în organism care, pentru semnificație clinică, trebuie să depășească anumite niveluri prag, dar ele trebuie corelate cu simptomatologia clinică la momentul opririi în trafic sau cât mai aproape de acel moment, și cu evaluarea stării de sănătate a persoanei în cazul existenței unor comorbidități semnificative”, se arată în punctul de vedere al Consiliului Superior de Medicină Legală (CSML).

Declic susține că „opinia medicală a specialiștilor contrazice cerințele excesive ale Parchetului General, care vrea să trimită la închisoare oameni nevinovați”.

Ministerul Public a trimis la Înalta Curte un punct de vedere halucinant, în care cere ca „sub influență” să fie considerată orice persoană care are în sânge urme de substanțe interzise, chiar dacă nu îi e afectată capacitatea de a conduce. În același punct de vedere este menționat faptul că opinia medicului în momentul recoltării probelor biologice ar fi «o probă subiectivă»”, se arată în comunicat.

Credem că Înalta Curte va ține cont de opinia medicilor specialiști în acest caz, nu de cea a parchetului, care pare că s-a întors în vremea inchiziției și vrea să pedepsească oameni nevinovați pe bandă rulantă, în timp ce traficanții de droguri dorm liniștiți, pentru că nu îi deranjează niciun procuror”, a declarat Cătălina Hopârteanu, coordonatoarea campaniei Declic.

Amicusul depus de Comunitatea Declic este un memoriu al cetățenilor, pentru a aduce în atenția Curții opinia medicală referitoare la conducerea sub influența substanțelor interzise. 

În primul rând, interpretarea textului de lege trebuie să aibă în vedere faptul că existența unor substanțe psihoactive în corpul conducătorului de vehicule poate fi rezultatul administrării unor medicamente prescrise pentru afecțiuni ușoare, sau autoadministrate, acestea neavând regim special de prescriere. De exemplu variante ale medicamentelor care conțin paracetamol și ibuprofen (Bioflu, Ibusinus) pot conține Pseudoefedrină, substanță aflată pe tabelul nr.4 la anexa legii nr.143/2000 sau Codeină, substanță aflată pe tabelul nr.1 la anexa legii nr.143/2000. 

De asemenea, unele suplimente alimentare cum sunt cele din cânepă sau uleiul din semințele acestei plante, conțin reziduuri de canabis, drog de risc înscris pe tabelul nr.3 la aceeași lege 143/2000. Dealtfel, aceste medicamente au dat rezultate pozitive la testele rapide efectuate de Poliția Rutieră cu consecința deschiderii unor dosare penale și a încărcării inutile a sistemului de justiție”, se arată în amicusul depus de Comunitatea Declic la Înalta Curte de Casație și Justiție. 

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează