Instanțele trebuie să decidă, la solicitarea asociațiilor magistraților, dacă sesizează Curtea europeană de justiție în legătură cu nerespectarea MCV de către România / Savonea, șefa CSM: Recomandările Comisiei Europene nu pot fi aplicate ”așa orbește, ca pe sfintele moaște”
Asociația Forumul Judecătorilor din România (FJR) și Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (MASP) au solicitat instanțelor de judecată să adreseze câteva întrebări Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în legătură cu obligativitatea respectării de către România a recomandărilor din cadrul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV) al Comisiei Europene (CE), se arată în documentele consultate de G4Media.ro
FJR și MASP au solicitat acest lucru în cadrul a două procese, cel de la Tribunalul Olt în care FJR contestă numirea de către Guvern a conducerii interimare a Inspecției Judiciare (IJ) prin ordonanță de urgență și cel de la Curtea de apel Alba Iulia în care procurorul general al României Augustin Lazăr a contestat procedura de revocare declanșată de ministrul Justiției Tudorel Toader.
În ambele cazuri, asociațiile profesionale ale magistraților au motivat că România, membru UE, trebuie să respecte recomandările Comisiei Europene potrivit cărora Bucureștiul este obligat să stopeze de îndată procedurile de revocare a înalților magistrați, iar Guvernul nu trebuie să interfereze cu competețele CSM și să fi numit conducerea interimară a IJ prin ordonanță de urgență.
”Ca urmare a nerespectării de Statul român a acestor dispoziții, sesizarea de instanța de judecată a Curții de Justiție a Uniunii Europene devine principalul instrument juridic de constrângere în vederea neîncălcării obligațiilor privind Uniunea Europeană”, a argumentat FJR.
Cele 4 întrebări pe care FJR îi cere Tribunalului Olt să le adreseze CJUE
”Prima întrebare: Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, trebuie considerat un act adoptat de o instituție a Uniunii Europene, în sensul articolului 267 TFUE, care poate fi supus interpretării Curții de Justiție a Uniunii Europene? (…)
A doua întrebare: Conținutul, caracterul și întinderea temporală a Mecanismului de cooperare și de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, se circumscriu Tratatului privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005? Cerințele formulate în rapoartele întocmite în cadrul acestui Mecanism au caracter obligatoriu pentru Statul român? (…)
A treia și a patra întrebare: Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană trebuie interpretat în sensul obligației statelor membre de a stabili măsurile necesare pentru o protecție juridică efectivă în domeniile reglementate de dreptul Uniunii, respectiv garanții ale unei proceduri disciplinare independente pentru judecătorii din România, înlăturând orice risc legat de influența politică asupra desfășurării procedurilor disciplinare, cum ar fi desemnarea directă de către Guvern a conducerii Inspecției Judiciare, chiar și cu titlu provizoriu?
Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană trebuie interpretat în sensul obligației statelor membre de a respecta criteriile statului de drept, solicitate și în rapoartele din cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, în cazul unor proceduri de desemnare directă de către Guvern a conducerii Inspecției Judiciare, chiar și cu titlu provizoriu?”, se arată în cererea FJR de decizie preliminară, în temeiul articolului 267 TFUE, adresată Tribunalului Olt.
Cele 4 întrebări pe care MASP îi cere CA Alba Iulia să le adreseze CJUE
”Prima întrebare: Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, trebuie considerat un act adoptat de o instituție a Uniunii Europene, în sensul articolului 267 TFUE, care poate fi supus interpretării Curții de Justiție a Uniunii Europene?
A doua întrebare: Conținutul, caracterul și întinderea temporală a Mecanismului de cooperare și de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, se circumscriu Tratatului privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005? Cerințele formulate în rapoartele întocmite în cadrul acestui Mecanism au caracter obligatoriu pentru Statul român?
A treia întrebare: 2 Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană trebuie interpretat în sensul obligației statelor membre de a stabili măsurile necesare pentru o protecție juridică efectivă în domeniile reglementate de dreptul Uniunii, în cazul unor proceduri de revocare a procurorilor de rang înalt, dispuse de un factor politic – Ministrul Justiției din România, cu încălcarea Mecanismului de cooperare și de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, precum și a Rapoartelor din cadrul acestuia?
A patra întrebare: Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană trebuie interpretat în sensul obligației statelor membre de a respecta criteriile statului de drept, solicitate în rapoartele din cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, în cazul unor proceduri de revocare a procurorilor de rang înalt, dispuse de un factor politic – Ministrul Justiției din România?”, se arată în cererea MASP către Curtea de apel Alba.
Tribunalul Olt și Curtea de apel Alba trebuie să decidă dacă vor adresa aceste întrebări CJUE.
CSM a luat în derâdere recomandările CE în cadrul MCV. La ședința de miercuri a Secției pentru judecători a CSM, magistratul Mihai Bălan, le-a cerut colegelor sale să suspende procedurile de înființare a Secției speciale pentru investigarea infracțiunilor din Justiție (SIIJ) din cadrul Parchetului general (PG) ca urmare solicitării în aceste sens a MCV, Comisiei de la Veneția, GRECO și alte organisme europene din care România face parte.
”La începutul lunii decembrie, am înaintat o cerere prin intermediul președintelui CSM în care îi solicitam, în baza Raportului Comisiei Europene publicat în noiembrie 2018 să luăm măsuri la nivel instituțional de încetare a acestei proceduri de numire a procurorilor la Secția specială. După cum bine știți, una dintre principalele critici aduse modificărilor Legilor Justiției a constat în această Secție specială care, în opinia celor de la Comisia Europeană, dar și de la Comisia de la Veneția, dar și a GRECO, nu ar avea garanțiile necesare pe care trebuie să le ofere magistraților. Pentru remedierea acestei situații, MCV spune printre altele, că se recomandă luarea măsurilor pentru suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiției și a ordonanțelor de urgență succesive. Aceste recomandări din Raportul MCV sunt obligatorii, ne spune nouă Curtea Constituțională prin Decizia 2/2012, în care se arată că poziția de membru al UE impune statului acest mecanism și de a da curs recomandărilor stabilite în acest caz”, a arătat judecătorul CSM, Mihai Bălan.
El a fost imediat contracarat de judecătoarele Lia Savonea, Evelina Oprina și Gabriela Baltag și apoi terfelit în presa favorabilă inculpaților. Vezi aici.
”Trebuie să recunosc că este o disperare mare pe aceasta Secție, din păcate. Nu înțeleg de ce, pentru că lucrurile nu sunt decât benefice. Înțeleg de la stimatul coleg, pentru că eu astăzi aud despre aceasta solicitare pe care ați făcut-o, poate că era bine să ne întrebați și pe noi, ceilalți judecători, dacă chiar contăm…Înțeleg că invocați MCV, da? Dvs care luptați pentru independența judecătorilor, invocați recomandarea de la un organism politic”, l-a luat la rost judecătoarea Gabriela Blaltag pe colegul ei, Mihai Bălan, care a îndrăznit să ceară aplicarea recomandărilor CE.
”Am în față Decizia CCR nr. 33/2018, prin care s-a verificat Legea nr. 304/2004, există chiar și un paragraf, 129, prin care CCR analizează dispozițiile art. 148 din Constituție cu privire la prioritatea de aplicare a prevederilor, atenție, tratatelor constitutive ale UE și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu. Iar CCR reține că nu s-a invocat de nimeni niciun act european cu caracter obligatoriu care să susțină vreo critică cu privire la această Secție”, a sărit și judecătoarea Evelina Oprina.
”Mai cu seamă, pornind de la erorile din ultimul Raport, trebuie să ne fie clar că aceste recomandări nu putem să le ducem așa, orbește, ca pe sfintele moaște și să nu le comentăm, să nu le discutăm. Mai cu seamă când conțin niște lucruri verificabile care contrazic dispozițiile din legi și din Codul de procedură penală. Au fost evidente”, a atacat și noua șefă a CSM, judecătoarea Lia Savonea.
Ce a pățit Polonia la CJUE. Președintele Poloniei, Andrzej Duda, a promulgat pe 18 decembrie legea prin care a fost anulată scăderea vârstei de pensionare a judecătorilor Curții Supreme de la Varșovia de la 70 la 65 de ani, măsură care a dus în luna iulie la retragerea forțată a mai multor judecători, inclusiv a președintelui Curții.
Decizia șefului statului polonez a venit după ce Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis că Polonia trebuie să suspende imediat aplicarea noii legi privind reducerea vârstei de pensionare a judecătorilor Curţii Supreme, tranşând o dispută în acest sens între Varşovia şi Bruxelles.
(Sursa Foto: Inquam Photos/ Autor: Octav Ganea)
Citește și
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
18 comentarii