Institutul Kiel avertizează că în 2025 ar putea apărea un deficit în ajutorul occidental pentru Ucraina

Institutul german de cercetări Kiel a avertizat joi că ajutoarele occidentale pentru Ucraina s-ar putea reduce drastic în 2025, dacă Donald Trump va ajunge din nou preşedinte în Statele Unite, iar Germania îşi va restrânge bugetul, transmite AFP, citată de Agerpres.

„Începând de anul viitor, Ucraina s-ar putea confrunta cu un deficit major de ajutoare”, arată un comunicat al instituţiei de cercetare economică, după totalizarea asistenţei militare, financiare şi umanitare promise şi livrate ucrainenilor din februarie 2022, când a început invazia rusă.

Revenirea lui Trump la Casa Albă ar putea bloca planurile viitoare de asistenţă ale Congresului SUA, apreciază Institutul Kiel, observând totodată că Germania a anunţat recent că îşi va reduce alocările bugetare cu 50%, iar alţi donatori europeni ar putea urma exemplul Berlinului.

Prognoza institutului este că ajutoarele militare pentru Ucraina se vor ridica anul viitor la 59 de miliarde de euro, iar cele financiare la 54 de miliarde, dacă donatorii îşi menţin contribuţiile la nivelul actual, dar s-ar reduce la 29, respectiv 27 de miliarde dacă Washingtonul nu mai contribuie, iar donatorii europeni procedează la fel ca Germania.

Reducerile ar putea fi compensate prin alte pârghii de finanţare despre care se discută, cum ar fi contribuţiile militare coordonate de NATO sau împrumuturile pe baza activelor ruseşti blocate.

Mecanismele de finanţare menţionate recent „nu sunt deosebit de importante”, iar dacă vor fi aprobate ar fi „un ajutor preţios”, însă doar „paliativ”, a apreciat Pietro Bomprezzi, şeful echipei de la Institutul Kiel care ţine evidenţa ajutoarelor. „Aceste fonduri nu ar înlocui complet ajutorul bilateral regulat de care are nevoie Ucraina”, a conchis el.

La 30 august anul acesta, ajutoarele bilaterale promise Ucrainei de la începutul războiului cu Rusia se ridică la 397 de miliarde de euro, din care 153,8 miliarde asistenţă militară, 221 de miliarde asistenţă financiară, respectiv 22,3 miliarde – umanitară, conform celor mai recente date ale Institutului Kiel.

Principalii donatori sunt Uniunea Europeană şi ţările membre ale acesteia, cu 240,9 miliarde, Statele Unite, cu 100,2 miliarde, şi Regatul Unit, cu 13,9 miliarde de euro.

Strict ca ajutoare militare, UE şi SUA sunt la egalitate, fiecare cu câte circa 66 de miliarde promise, însă ajutoarele americane ajung mai rapid în Ucraina: 87% din angajamente au fost deja alocate exact pentru anumite arme şi echipamente, faţă de numai 66% din cele ale europenilor.