Insulele Maldive ar putea să dispară sub ape în următorii ani / Președintele face apel la fonduri internaționale: „Sunt necesare 500 de milioane de euro” / Vrea să facă o insulă artificială cu 30.000 de apartamente

Mohammed Muizzu, președintele Insulelor Maldive solicită să fie eligibil pentru o finanțare de la care țara sa este exclusă, deoarece este clasificată ca economie emergentă, relatează La Repubblica.

”Metodele statistice utilizate ne fac să părem mai bogați”, explică el.

Președintele Maldivelor a solicitat finanțare internațională pentru combaterea creșterii nivelului mării care amenință arhipelagul din Oceanul Indian, afirmând că este exclus în mod nedrept de la măsurile de sprijin disponibile pentru țările mai puțin dezvoltate. „Maldivele sunt responsabile pentru doar 0,003% din emisiile globale, dar este una dintre primele țări care suferă consecințele existențiale ale crizei climatice. Națiunile mai bogate au o responsabilitate morală față de comunități ca a noastră”, a scris președintele Mohamed Muizzu pentru ziarul britanic The Guardian.

Președintele Maldivelor a vorbit în ajunul deschiderii Conferinței internaționale a statelor insulare mici în curs de dezvoltare (SIDS) – un eveniment organizat de Organizația Națiunilor Unite o dată la zece ani – luni, la St John’s, capitala Antigua și Barbuda.

Cele mai multe dintre aceste state insulare sunt destinații turistice de lux. Acestea sunt amenințate de creșterea nivelului mării și de intensificarea furtunilor și a ciclonilor din cauza schimbărilor climatice.

Potrivit Fondului Monetar Internațional, Maldivele au un PIB pe cap de locuitor mai mare decât Chile, Mexic, Malaezia sau chiar China, dar metodele statistice folosite fac ca Sids să pară „mai bogate decât suntem în realitate”, susține Muizzu.

„Datorită sănătății bune a industriei turismului din Maldive, suntem clasificați ca o economie emergentă și, prin urmare, suntem excluși de la finanțarea mai ieftină rezervată țărilor cu cele mai mici venituri”, spune el.

Țara sa are nevoie de aproximativ 500 de milioane de dolari pentru a atenua efectele schimbărilor climatice, iar economia locală, care depinde de turism, nu este în măsură să strângă singură aceste fonduri.

În 1987, Maumoon Abdul Gayoom, pe atunci președinte al Maldivelor, a stârnit o mare vâlvă la ONU când a avertizat că țara sa, formată din 1.192 de insule mici de corali, riscă să dispară dacă nivelul mării va crește cu un metru. El a construit o insulă artificială la doi metri deasupra nivelului mării și de două ori mai mare decât Malé, mica sa capitală de doi kilometri pătrați, suprapopulată și vulnerabilă.

Ales în septembrie, Muizzu vrea să construiască o insulă artificială mai mare care să servească drept dig și să găzduiască 30.000 de apartamente. Dar proiectul său nu este eligibil pentru finanțarea pentru schimbările climatice, deoarece este clasificat ca fiind o lucrare de infrastructură, s-a plâns el.

Actualul număr unu din Maldive este considerat pro-Beijing și, potrivit oficialilor guvernamentali din Maldive, o mare parte din lucrările de construcție ar trebui să fie efectuate de companii chinezești.