Întâlnirea G7 din Canada: Trump împotriva tuturor

Reuniunea liderilor din Grupul celor şapte ţări puternic industrializate, care se desfăşoară vineri şi sâmbătă într-o localitate pitorească din provincia canadiană Quebec, are toate şansele să fie complet diferită de toate cele 43 de întâlniri G7 precedente. Şi aceasta din mai multe motive. Summitul din La Malbaie vine la scurt timp după ce preşedintele Donald Trump a anunţat impunerea de tarife vamale unora dintre principalii săi aliaţi, iar aceştia au ameninţat cu tarife de retorsiune asupra unor exporturi americane. Fără îndoială că discuţiile despre comerţ vor domina o mare parte dintre convorbiri şi se aşteaptă ca agenda atent pregătită de gazda reuniunii, premierul canadian Justin Trudeau, să sufere în consecinţă modificări semnificative. În plus, summitul G7 are toate şansele să fie pus în umbră de „întâlnirea secolului” programată pentru săptămâna viitoare la Singapore, în cadrul căreia liderii american şi nord-coreean vor aborda delicatul dosar nuclear al regimului de la Phenian. În sfârşit, nu este exclus ca preşedintele Trump să fie prezent doar într-una din cele două zile ale reuniunii sau, printr-o decizie de ultim moment, să nu onoreze deloc cu prezenţa sa summit-ul G7, trimiţându-l în locul său pe secretarul de stat Mike Pompeo. Ar fi un scenariu surprinzător, dar nu imposibil, şi care ar confirma opinia unor analişti care consideră că Grupul celor şapte s-a transformat în timpul actualei administraţii americane în „G6 + Trump.”

La Malbaie, o staţiune turistică cu mai puţin de 8.300 de locuitori şi despre care fostul preşedinte american William Taft a spus că are un aer „care te intoxică precum şampania”, va fi centrul atenţiei mondiale în următoarele două zile. Canada, care deţine preşedinţia Grupului celor şapte în acest an, va găzdui în hotelul de lux Fairmont Le Manoir Richelieu liderii din Statele Unite, Italia, Franţa, Germania, Marea Britanie şi Japonia. Preşedinţii Comisiei Europene şi ai Consiliului European, Jean-Claude Juncker, respectiv Donald Tusk, vor fi şi ei prezenţi în localitatea canadiană.

Premierul Justin Trudeau a pregătit cinci teme importante pentru reuniunea G7 desfăşurată în orăşelul aflat în municipalitatea Charlevoix, pe malul fluviului St. Laurent:

· creşterea economică inclusivă
· egalitatea de gen şi emanciparea femeilor
· pacea şi securitatea mondiale
· locurile de muncă ale viitorului
· schimbările climatice şi oceanele

Colin Robertson, membru al Global Affairs Institute din Canada, a rezumat într-un raport recent agenda reuniunii G7, afirmând că este vorba despre „gen, muncă, climat, energie, oceanele noastre, protecționism, populism și extremism.” Se aşteaptă, de asemenea, ca liderii prezenţi în Canada să abordeze mai multe chestiuni de politică externă presante, între care întâlnirea dintre preşedinţii Donald Trump şi Kim Jong-un, tensiunile cu Rusia, influenţa globală a Chinei şi criza din Venezuela, unde Nicolas Maduro a obţinut un nou mandat de preşedinte în urma unui scrutin considerat ilegitim de aproape întreaga comunitate internaţională. Dosarul Brexit ar putea să fie şi el pe lista discuţiilor.

Experţii se aşteaptă ca întâlnirea celor şapte şefi de state şi de guvern să aibă cel puţin trei „rezultate concrete,” între care luarea de măsuri pentru a preveni interferența străină în alegerile democratice, strângerea a aproape două miliarde de dolari pentru programe de educaţie destinate tinerelor din ţările în curs de dezvoltare şi luarea de angajamente concrete pentru eliminarea materialelor plastice din oceane.

Este însă dificil de anticipat dacă reuniunea va reuşi să-i unească pe liderii celor mai bogate state din lume (economiile acestora reprezintă 45% din PIB-ul global şi peste 60% din bogăţia planetei) sau divergenţele apărute între ei, mai ales din cauza tarifelor anunţate de Trump, vor continua să se adâncească. Sunt câteva lucruri interesante ce merită menţionate în legătură cu reuniunea ce va avea loc în Canada.

* Preşedintele Donald Trump a agitat apele înainte de summit-ul G7, după ce a retras Statele Unite din acordul cu Iranul, iar săptămâna trecută a anunţat impunerea de taxe suplimentare pe importurile de oţel şi aluminiu de la cei mai importanţi aliaţi ai SUA. Decizia liderului american a fost criticată la unison de aceştia (de exemplu, premierul britanic Theresa May a vorbit de faptul că taxele sunt „nejustificate şi profund dezamăgitoare”) şi, foarte probabil, impunerea de tarife de retorsiune este pasul firesc pe care îl vor face.

În acest context, analiştii vorbesc de două scenarii care pot avea loc în timpul reuniunii G7. În primul rând, este foarte probabil ca discuţiile despre tarife să domine întâlnirea, făcând ca agenda pregătită de Canada să treacă pe planul secund. În această situaţie, se aşteaptă ca preşedintele Trump să facă faţă criticilor venite din partea celorlalţi participanţi. Premierul Trudeau şi preşedintele francez Emmanuel Macron s-au întâlnit deja la Ottawa şi au făcut front comun în faţa acţiunilor lui Trump. Liderul francez, mai ales, s-a remarcat printr-un mesaj tweet extrem de tăioas la adresa omulogului său de la Casa Albă: „Președintele american ar putea să nu fie deranjat că e izolat, dar nici pe noi nu ne deranjează să semnăm un acord între şase țări dacă e nevoie. Deoarece aceste şase țări reprezintă valori, ele reprezintă o piață economică care are în spatele ei ponderea istoriei și care acum este o adevărată forță internațională.” Trump a răspuns imediat pe Twitter, fără să dea impresia că ar fi intimidat de declaraţiile preşedintele francez şi că ar avea de gând să cedeze ceva în problema tarifelor (oficiali americani au lăsat să se înţeleagă că liderul de la Casa Albă vede chestiunea taxelor suplimentare mai mult ca „o ceartă de familie,” ce poate fi rezolvată prin negocieri).

În al doilea rând, problema tarifelor impuse de Statele Unite ar putea să fie abordată separat, permiţând premierului Trudeau să bifeze întreaga agendă. Ar fi un gest de curtoazie faţă de Canada, dar şi de compromis în faţa preşedintelui Trump, care ar putea să fie deranjat de insistenţele celorlalte state în chestiunea taxelor comerciale. Riscul confiscării agendei de problema tarifelor şi a poziţiei inflexibile a lui Trump este prea mare, însă caracterul imprevizibil al liderului american şi insistenţa lui de a avea mereu ultimul cuvânt ar putea să dea toate planurile peste cap.

* Iritarea aliaţilor Americii a fost vizibilă încă de săptămâna trecută, în timpul reuniunii din Columbia Britanică a miniştrilor de finanţe din G7. Aceştia au emis o declaraţie în care au vorbit despre „impactul negativ” al tarifelor anunţate de Donald Trump şi au făcut apel la „acţiuni decisive” în această chestiune, atunci când liderii G7 se vor afla faţă în faţă în La Malbaie. De aceea analiştii cred că summit-ul din Canada va fi punctat de discuţii şi momente stânjenitoare şi va face ca, indiferent de rezultatul ei, reuniunea să rămână cunoscută drept G6 + 1. Nu ar fi prima dată însă. În timpul summit-ului G7 precedent, în 2017 în Italia, Trump s-a găsit izolat faţă de restul participanţilor din cauza atitudinii sale faţă de acordul de la Paris privind climatul. Liderul american nu a părut însă în niciun moment că ar fi deranjat de poziţia sa singulară.

* Aşa cum ne-am obişnuit, preşedintele Trump pare că vrea să fie din nou în centrul absolut al atenţiei. În afară de problema tarifelor, care a provocat reacţii critice din partea aliaţilor Americii, liderul de la Casa Albă s-a jucat în ultimele zile cu nervii gazdelor canadiene şi ai presei internaţionale, căci nici acum nu se ştie cu certitudine dacă el va lua sau nu parte la reuniunea din Charlevoix (au circulat inclusiv informaţii că Trump ar prefera să nu participe la summit-ul din Canada, pe care îl consideră o pierdere de vreme, şi ar vrea să se concentreze pe întâlnirea extrem de importantă pe care o are cu dictatorul nord-coreean. Ar fi o decizie ce va afecta G7, căci prezenţa liderului american – indiferent de opiniile sale actuale – oferă credibilitate reuniunii). Ultimele informaţii afirmă că Trump va părăsi Canada mai devreme sâmbătă, pentru a avea timp – susţin oficialii americani – ca să ajungă duminică seara în Singapore. Varianta neoficială afirmă însă că liderul american nu doreşte să ia parte la discuţia despre oceane şi climat.

Ziariştilor canadieni nu le-a scăpat faptul că, pentru prima dată după aproape patru decenii, Donald Trump este primul lider american care nu face din Canada prima sa destinaţie oficială după instalarea în funcţie. Summitul din Charlevoix va reprezenta aşadar pentru Trump prima oportunitate de a vizita Canada în calitate de lider al Americii – la mai bine de 500 de zile de la preluarea preşedinţiei.

Acest balet diplomatic este o nouă confirmare a relaţiilor dificile pe care Trump le are cu premierul Trudeau, precum şi cu presa şi opinia publică din Canada (ambele, în marea lor majoritate, puţin favorabile liderului american). De altfel, în ultimele zile, preşedintele SUA a fost supus unui bombardament de invective din partea jurnaliştilor liberali din Canada, care au folosit pentru a-l descrie termeni precum „sconcs,” „fanfaron,” „obraznic,” „mincinos corupt” sau „lăudăros.”

* Reuniunea G7 este şi un test important pentru premierul Justin Trudeau. Şeful Executivului de la Ottawa, care dorește ca întâlnirea să se concentreze pe creşterea economică, a insistat că poate face faţă provocării, deşi analiștii sunt de părere că el va trebui să depună eforturi serioase pentru a respecta propria agendă şi pentru a dovedi că G7 rămâne un grup relevant la nivel internaţional.

Lipsa de interes pe care preşedintele Trump o arată faţă de amabilităţile diplomatice și strategia sa „America first” au creat o ruptură între Statele Unite şi țările cu care au fost aliate încă din timpul Războiului Rece. Justin Trudeau va trebui să menţină intactă unitatea grupului şi să nu permită creşterea rupturii prezente. Trudeau a afirmat de altfel recent că „G7 este extraordinar de valoros pentru că e o oportunitate pentru națiunile care gândesc la fel să vină împreună și să vorbească despre provocări comune.”

* Unite în nemulţumirea lor în faţa tarifelor anunţate de Trump, cele şase ţări aliate s-ar putea să nu fie pe aceeaşi lungime de undă atunci când e vorba de acţiuni concrete. De exemplu, unele voci au criticat vehement ideea vehiculată în ultimele zile ca Statele Unite să fie dezinvitate de la summit sau ca declaraţia finală să nu fie parafată şi de oficiali americani. Chiar dacă se află în prezent în pragul unui conflict comercial cu partenerii din Uniunea Europeană, cu Canada sau Japonia, Statele Unite rămân totuşi cea mai importantă economie a lumii şi liderul lumii occidentale.

Nici unitatea statelor europene nu e un fapt garantat. Spre exemplu, deşi e critică la adresa tarifelor anunţate de Statele Unite, Germania nu vrea să declanşeze un război comercial cu Washingtonul, mai ales după ce Trump a vehiculat ideea că ar putea impune tarife maşinilor germane. O astfel de decizie ar afecta serios exportatorii germani. Atitudinea Berlinului e contrară celei exprimate de Franţa şi Macron, care încurajează o poziţie mai robustă a UE faţă de ceea ce percep ca fiind agresiunile comerciale ale Americii.

În plus, noul guvern italian lasă să se înţeleagă că susţine abordarea lui Donald Trump şi, la o adică, acesta ar putea conta pe sprijinul Romei. La fel cum s-a întâmplat de mai multe ori în ultima perioadă, coeziunea reală a blocului european e pusă sub semnul întrebării.

* Nu toate opinile privind reuniunea din Canada sunt însă sceptice. John Kirton, diretorul G7 Research Group, a declarat că „în mod inevitabil, liderii vor găsi mai multe lucruri care îi unesc decât îi despart.” El a spus că summit-ul este „o întâlnire intimă unică” în care unii dintre cei mai puternici lideri politici din lume „se pot aşeza faţă în faţă, la masă, în faţa şemineului… Summit-ul este locul perfect pentru lideri să circule liber, să spună ceea ce doresc, să fie incorecţi din punct de vedere politic, să se plângă de presa din ţara lor.”

Kirton a susţinut că reuniunea este „ca o terapie de grup,” însă a insistat că Canada va trebui, în calitate de gazdă, să depună eforturi pentru a repara diferenţele care există între statele membre.
* Ca de obicei în ultimii ani în cazul unor astfel de întâlniri, autorităţile canadiene se aşteaptă la demonstraţii şi proteste ale anti-capitaliştilor, anarhiştilor şi diferitelor grupuri ce se opun globalizării. Canada a investit 600 de milioane de dolari pentru organizarea reuniunii (cei mai mulţi destinaţii securităţii), iar faptul că summit-ul G7 va avea loc la o oră de mers cu maşina de oraşul Quebec va face destul de dificilă prezenţa protestatarilor în mica localitate. Experţii cred însă că demonstraţii de amploare vor avea loc în oraşele Quebec şi Montreal, nefiind excluse confruntări între anti-globalişti şi forţele de ordine (8.000 de soldaţi şi poliţişti canadieni asigură securitatea în zonă).

Dar care ar putea fi concluzia reuniunii? Cel mai probabil, liderii G6 nu vor reuşi să schimbe opinia preşedintelui Donald Trump în privinţa tarifelor comerciale şi vor evita să îl confrunte direct, pentru a nu risca ca ruptură dintre ei să se adâncească. E foarte probabil ca reuniunea din Canada să se finalizeze cel mult cu un comunicat comun care nu va spune foarte multe, iar diferenţele dintre participanţi să continue să existe. O variantă luată în calcul ar fi şi ca ţara gazdă, Canada, să pună la punct o declaraţie care însă să nu fie acceptată de toţi participanţii – o mişcare neobişnuită, care reflectă dezacordurile din interiorul G7. De aceea analiştii cred că este important ca Grupul celor şapte să dovedească că rămâne aceeaşi alianță cu o tradiţie de câteva decenii, care poate să abordeze matur diferențele politice dintre statele membre şi să încerce să rezolve problemele importante cu care se confruntă planeta. Ar fi un scenariu ideal şi care ar satisface într-un fel aproape toate părţile, căci, aşa cum a spus recent un diplomat italian, până la urmă „vrem totuşi ca G7 să rămână G7.”

Surse: BBC, Huffington Post, Reuters, The Globe and Mail, CNBC

Foto: Liderii G7 la întâlnirea din 2017 din Italia (sursa: Guvernul italian)