Inteligenţa artificială ar putea să revoluţioneze cercetarea şi chiar să ocupe un loc proeminent în lucrările laureaţilor premiului Nobel

Inteligenţa artificială (AI), cu ajutorul generatoarelor de imagini şi al agenţilor conversaţionali, îi pune la încercare pe artişti şi scriitori, însă oamenii de ştiinţă cred că aceasta ar putea, de asemenea, să revoluţioneze cercetarea şi chiar să ocupe un loc proeminent în lucrările laureaţilor premiului Nobel, transmite News.ro.

În 2021, omul de ştiinţă japonez Hiroaki Kitano a lansat ceea ce el a numit Nobel Turing Challenge. Acesta a provocat cercetătorii să creeze până în 2050 un „om de ştiinţă AI” capabil să efectueze în mod autonom cercetări demne de premiul Nobel, informează AFP.

Unii cercetători lucrează din greu pentru a crea un astfel de coleg artificial, iar aproximativ o sută de „oameni de ştiinţă roboţi” lucrează deja în ştiinţă, explică Ross D. King, profesor de inteligenţă artificială la Universitatea Chalmers din Suedia.

Specialistul a publicat în 2009 un articol în care a prezentat, împreună cu alţi cercetători, un robot ştiinţific numit „Adam”, prima maşină care a produs descoperiri ştiinţifice în mod autonom.

„Am construit un robot care descoperea noi idei ştiinţifice, le testa şi confirma că sunt corecte”, a declarat King pentru AFP.

Robotul a fost programat să formuleze ipoteze în mod autonom, să conceapă experimente pentru a le testa şi chiar să programeze alţi roboţi de laborator pentru a efectua aceste experimente şi în cele din urmă să înveţe pe baza acestor rezultate.

„Adam” a fost însărcinat să exploreze funcţionarea internă a drojdiei şi a descoperit „funcţii genetice” necunoscute până atunci.

Un al doilea robot savant, numit „Eve”, a fost apoi creat pentru a studia medicamentele pentru malarie şi alte boli din zone tropicale.

Cu astfel de roboţi, „cercetarea costă mai puţin şi ei lucrează 24 de ore din 24″, explică Ross D. King, adăugând că sunt şi mai riguroşi în monitorizarea proceselor.

Cercetătorul recunoaşte, totuşi, că inteligenţa artificială este departe de a se ridica la nivelul unui om de ştiinţă demn de Nobel. Ar fi nevoie de roboţi „mult mai inteligenţi”, capabili să „înţeleagă imaginea de ansamblu” pentru a concura cu laureaţii Nobelului.

Tradiţia ştiinţifică nu este pe cale să fie înlocuită de maşini”, este de acord Inga Strümke, profesor asociat la Universitatea Norvegiană de Ştiinţă şi Tehnologie, pentru AFP.

„Asta nu înseamnă că este imposibil”, adaugă ea, considerând că este cu siguranţă clar că IA are şi va avea un impact asupra modului în care se desfăşoară ştiinţa.

Un bun exemplu în acest sens este modelul Alphafold AI dezvoltat de Google Deepmind, care prezice structura tridimensională a proteinelor pe baza aminoacizilor acestora.

„Ştiam că există o relaţie între aminoacizi şi forma tridimensională finală a proteinelor şi că am putea folosi învăţarea automată pentru a o găsi”, explică Strümke.

Totuşi, aceste calcule sunt prea complexe pentru oameni, aşa că „maşina a făcut ceva ce niciun om nu putea face”, a continuat ea.

Alphafold a evidenţiat în acelaşi timp slăbiciunea modelelor actuale de inteligenţă artificială, cum ar fi reţelele neuronale, a spus ea. Acestea sunt foarte bune la procesarea unor cantităţi masive de informaţii şi la găsirea unui răspuns, dar nu sunt capabile să explice de ce acel răspuns este corect. Astfel, deşi cele peste 200 de milioane de structuri proteice prezise de Alphafold sunt „extrem de utile”, a explicat Strumke, „ele nu ne spun nimic despre microbiologie”.

Pentru ea, ştiinţa urmăreşte să înţeleagă universul şi nu doar să „facă supoziţii corecte”.

Cu toate acestea, activitatea revoluţionară desfăşurată de Alphafold a determinat experţii să-i plaseze pe creatorii săi printre potenţialii candidaţi la Premiul Nobel.

Directorul Google DeepMind, John M. Jumper, şi CEO-ul şi co-fondatorul Demis Hassabis au primit deja prestigiosul Premiu Lasker în 2023.

Aceştia apar în baza firmei de analiză Clarivate, care anticipează potenţialii câştigători ai Premiului Nobel în funcţie citărilor din articolele de cercetare.