Inteligența artificială poate ocupa doar 5% din locurile de muncă, avertizează un profesor de la MIT, care se teme de un colaps al industriei

Profesorul Daron Acemoglu de la MIT nu crede că inteligența artificială se va ridica la înălțimea așteptărilor și nu va genera nicio  revoluție economică, transmite agenția Bloomberg.

Daron Acemoglu spune că nu are nimic împotriva inteligenței artificiale și afirmă că nu este un pesimist în ceea ce privește noua tehnologie care stârnește entuziasm și temeri.

Ceea ce îl face pe Acemoglu, un renumit profesor de la Massachusetts Institute of Technology, să pară un prezicător al catastrofelor economice și financiare din ce în ce mai mari, este hype-ul neîncetat din jurul tehnologiei și modul în care aceasta alimentează un boom al investițiilor și o creștere furibundă a acțiunilor tehnologice.

Oricât de promițătoare ar fi inteligența artificială, există puține șanse ca aceasta să se ridice la înălțimea acestui entuziasm, spune Acemoglu. Conform calculelor sale, doar un mic procent din totalul locurilor de muncă – doar 5% – este pregătit să fie preluat sau, cel puțin, puternic ajutat de IA în următorul deceniu. Vești bune pentru lucrători, într-adevăr, dar foarte proaste pentru companiile care investesc miliarde de euro în această tehnologie, așteptându-se ca ea să determine o creștere a productivității.

„O mulțime de bani vor fi irosiți”, spune Acemoglu. „Nu veți obține o revoluție economică din acei 5%”.

Acemoglu a devenit una dintre cele mai puternice și mai mediatizate voci care avertizează că frenezia IA de pe Wall Street și din birourile de conducere din America a mers prea departe. Acemoglu, care deține cel mai înalt titlu pentru cadrele didactice de la MIT, s-a făcut remarcat pentru prima dată în afara cercurilor academice în urmă cu un deceniu, când a fost coautor al cărții Why Nations Fail, un bestseller New York Times. Inteligența artificială și apariția noilor tehnologii, în general, au ocupat un loc proeminent în lucrările sale economice de-a lungul anilor.

Optimiștii susțin că IA va permite întreprinderilor să automatizeze o mare parte din sarcinile de lucru și va declanșa o nouă eră de descoperiri medicale și științifice pe măsură ce tehnologia continuă să se îmbunătățească. Jensen Huang, CEO al Nvidia, o companie al cărei nume a devenit sinonim cu boom-ul inteligenței artificiale, a estimat că cererea în creștere pentru serviciile tehnologiei din partea unei game mai largi de companii și guverne va necesita cheltuieli de până la 1.000 de miliarde de dolari pentru modernizarea echipamentelor centrelor de date în următorii ani.

Scepticismul cu privire la acest tip de afirmații a început să crească – în parte pentru că investițiile în inteligența artificială au dus la creșterea costurilor mult mai rapid decât a veniturilor la companii precum Microsoft și Amazon – dar majoritatea investitorilor rămân dispuși să plătească prime mari pentru acțiunile pregătite să se afle pe valul inteligenței artificiale.

Cele trei scenarii

Acemoglu are în vedere trei moduri în care istoria IA s-ar putea desfășura în următorii ani.

Primul scenariu – și de departe cel mai benign – prevede ca entuziasmul să se calmeze încet și să se investească în utilizări „modeste” ale tehnologiei.

În al doilea scenariu, frenezia crește pentru încă aproximativ un an, ducând la o prăbușire a acțiunilor din domeniul tehnologiei, care lasă investitorii, directorii și studenții dezamăgiți de tehnologie. „Primăvara inteligenței artificiale urmată de iarna inteligenței artificiale”, îl numește el pe acesta.

Al treilea scenariu – și cel mai înfricoșător – este acela în care mania rămâne necontrolată timp de ani de zile, determinând companiile să elimine zeci de locuri de muncă și să investească sute de miliarde de dolari în inteligența artificială „fără să înțeleagă ce vor face cu ea”, doar pentru a fi nevoite să încerce să reangajeze lucrătorii atunci când tehnologia nu dă rezultate. „Acum există rezultate negative generalizate pentru întreaga economie”.

Cel mai probabil scenariu? El crede că este o combinație între al doilea și al treilea scenariu. În cadrul conducerilor, există prea multă teamă de a nu profita de boom-ul inteligenței artificiale pentru a se putea prevedea o încetinire prea rapidă a propagandei, spune el, iar „atunci când propaganda se intensifică, scăderea este puțin probabil să fie ușoară”.

Cifrele celui de-al doilea trimestru ilustrează amploarea freneziei cheltuielilor. Doar patru companii – Microsoft, Alphabet, Amazon și Meta Platforms – au investit peste 50 de miliarde de dolari în cheltuieli de capital în acest trimestru, o mare parte din această sumă fiind destinată AI.

Modelele lingvistice mari de astăzi, precum ChatGPT al OpenAI, sunt impresionante din multe puncte de vedere, spune Acemoglu. Așadar, de ce nu pot înlocui oamenii, sau cel puțin să îi ajute foarte mult, la multe locuri de muncă? El subliniază problemele de fiabilitate și lipsa înțelepciunii sau a judecății la nivel uman, ceea ce va face puțin probabil ca oamenii să externalizeze prea curând multe locuri de muncă cu gulere albe către AI. De asemenea, inteligența artificială nu va fi capabilă să automatizeze locuri de muncă fizice, cum ar fi construcțiile sau curățenia, spune el.

„Aveți nevoie de informații extrem de fiabile sau de capacitatea acestor modele de a implementa cu fidelitate anumiți pași pe care îi făceau anterior lucrătorii”, a spus el. „Ele pot face acest lucru în câteva locuri cu o anumită supraveghere umană” – cum ar fi codarea – «dar în majoritatea locurilor nu pot».