Intenția Guvernului de a abandona construcția autostrăzii Iași – Târgu Mureș, criticată dur de asociațiile care militează pentru conectarea Moldovei cu Europa

Asociațiile „Moldova Vrea Autostradă” și „Împreună pentru A8” critică intenția Guvernului de a abandona construcția autostrăzii Iași – Târgu Mureș (A8) în favoarea autostrăzii Bacău – Brașov (A13), argumentând că A8 ar conecta direct Moldova cu Europa Occidentală, în vreme ce A13 nu ar face decât să traverseze Carpații.

Principalele obiecții pentru care cele două asociații resping ideea principală a Analizei, despre care spun că ”pare construită numai pentru a confuziona publicul și a bloca realizarea A8 Ungheni-Iași-Târgu Mureș”:

O teză falsă 

Întreaga Analiză cerută de MT și CNAIR pleacă de la o teză absolut falsă, și anume că rezolvarea PROBLEMELOR ECONOMICE ale Moldovei ar sta în găsirea unei traversări a Carpaților (dacă se poate, și cea mai ieftină) și nu în CONECTAREA Moldovei cât mai repede posibil la rețeaua europeană de transport rutier.

Problema de dezvoltare a regiunii Moldova poate fi REZOLVATĂ de conectarea directă și rapidă la rețeaua europeană de autostrăzi.

Iar autostrada A8 Ungheni-Iași-Târgu Mureș exact asta face – conectează imediat Moldova de Transilvania și Europa Centrală și de Vest, prin legătura cu Autostrada A3.

Deci, nu despre TRAVERSAREA MUNȚILOR în sine este vorba, cum încearcă să ne păcălească Ministerul Transporturilor, ci despre conectivitatea la o AUTOSTRADĂ EXISTENTĂ DEJA SAU AFLATĂ ÎN LUCRU, cum este cea care se termină la Târgu Mureș.

Autostrada A13, Bacău-Brașov, nu duce nicăieri. Ar mai urma apoi alți ani și ani de așteptare pentru ca Brașovul să fie legat de A3 la Sibiu sau la Târgu Mureș, legături care nu sunt amintite acum nici măcar la nivel de discuții, nicidecum de proiect.

Documentul MT vorbește de TRAVERSARE, când de fapt problema este CONECTIVITATEA.

Nu poți înlocui cu o analiză făcută pe genunchi un ,aster plan gândit și negociat în câțiva ani

Master Planul General de Transport al României este rezultatul câtorva ani de analiză și negociere cu Comisia Europeana și cu experții acesteia. În acest document strategic și operațional au fost stabilite prioritățile dezvoltării rețelei de autostrăzi în România, în concordanță cu rețeaua europeană și oportunitățile de finanțare, respectiv POIM 2014-2020.

Comisia Europeană a declarat eligibilă și prioritară A8.

Ideea Ministerului Transporturilor de a mai compara acum, în ceasul al 13-lea, din nou toate cele 4 (patru) traversări dintre Moldova și Transilvania, într-o analiză făcută în pripă, pe genunchi, cu cifre discutabile, dovedește lipsă de profesionalism și poate fi ușor acuzată de interese ascunse, fără nici o legătură cu menirea Ministerului și cu interesul general al Moldovei.

Conform analizei din Master Planul General de Transport al României, Autostrada A8 are un coeficient RIRE (Rata Internă de Rentabilitate Economică) mult mai mare decât A13 Bacău-Brașov.

Sectorul Pașcani-Iași-Ungheni a fost notat cu 10,8, Pașcani-Târgu Mureș cu 8,8, în vreme ce Brașov-Bacău are doar 7,8.

Acest coeficient RIRE determină un punctaj final și o ierarhizare în finanțare și realizare: sectorul Pașcani-Iași-Ungheni are un punctaj final de 75,15%, Pașcani-Târgu Mureș 59,24%, iar Brașov-Bacău doar 47,78 %.

Un alt argument fals – siturile naturale

Se menționează în acest studiu că A8 ar avea impact mai mare asupra mediului din cauza existenței siturilor Natura 2000 față de A13.

Acest lucru este fals, întrucât și pe traseul A13 sunt situri Natura 2000. Acestea sunt în număr de șase (6), două dintre ele fiind traversate chiar pe mijloc.

Cu alte cuvinte, din perspectiva protecției mediului, A13 nu are un impact redus asupra mediului ci, din contră, prezintă un impact similar. Cu alte cuvinte, avizarea ambelor proiecte de infrastructură la Agenția Națională de Protecție a Mediului este exact aceeași.

Analiza unei bănci (BEI) care oferă credite nu poate fi aceeași cu analiza Comisiei Europene, care oferă fonduri nerambursabile

Acest document numit Analiză este realizat cu sprijinul BEI PASSA, cu amprenta unui organism financiar, ca și cum s-ar urmări acordarea unui împrumut bancar, analiza menționând frecvent indicatorul cost-beneficiu.

Fondurile europene nerambursabile din Programul Operațional de Infrastructură Mare (POIM) sunt oferite pentru dezvoltare, luându-se în considerare o multitudine de criterii, analize ce au fixat Autostrada A8 în coridorul principal TEN-T Core.

Rezultatele analizei BEI PASSA contrazic surprinzător însă analiza efectuată de AECOM (o companie multinațională de proiectare, construire și asistență tehnică cu experiență și expertiză în domeniul infrastructurii de transport) în cadrul Master Planului de Transport al României existent și aprobat.

Autostrada Bacău – Brașov nu este în POIM

Autostrada A13 Bacău-Brașov este prevăzută în Master Plan ca fiind coridor secundar (poziția 10/11 în MPGT) și nu este trecută în POIM în exercițiul bugetar 2014-2020.

Date de trafic mincinoase

Datele de trafic pe care se bazează Analiza Ministerului Transporturilor sunt false.

Se menționează. spre exemplu, cifre de trafic de 11.843 de mașini pe zi în orizontul anului 2030, pe traseul Lețcani-Târgu Frumos, când, de fapt, cifrele oficiale la momentul anului 2010 erau de 14.276 de mașini/zi (sursa CESTRIN).

Ba mai mult, conform estimărilor recente neprelucrate de la CESTRIN, în anul 2015 pe sectorul Lețcani-Târgu Frumos avem deja un MZA (medie zilnică anuală) de 18.600 vehicule.

Pe ruta Sculeni-Iași se estimează 3.824 de mașini/zi în 2030, pe când în realitatea din 2010 erau deja înregistrate 4.668 de mașini/zi. Sunt multe alte exemple de același tip.

Concluzii

Analiza recomandă Ministerului Transporturilor să fie aleasă O SINGURĂ RUTĂ (Analiza, manevrând cifre mincinoase, recomandă Bacău-Brașov), iar celelalte variante să fie complet abandonate.

Master Planul României prevede DOUĂ AUTOSTRĂZI de traversare a Carpaților Orientali, A8 pe coridor principal (finanțabilă imediat), iar A13 pe coridor secundar, urmând să fie construită ulterior.

Analiza BEI PASSA este total neprofesionistă și nu pare a avea alt scop decât să confuzioneze publicul, să mute atenția de la rezolvarea reală a problemelor de dezvoltare a Moldovei, să îngroape definitiv construirea Autostrăzii A8 Ungheni-Iași-Târgu Mureș, singura legătură REALĂ, IMEDIATĂ ȘI FINANȚABILĂ CU BANI EUROPENI a regiunii Moldova cu rețelele europene de transport.

În concluzie, punem public următoarele întrebări legitime:

1. Își asumă oficial Ministerul Transporturilor această analiză, o consideră demnă de încredere?
2. De ce a fost nevoie de un studiu suplimentar care să contrazică prioritățile europene și Master Planul General de Transport, la 11 ani de când se discută despre Autostrăzi în Moldova?
3. Își asuma oficial Banca Europeană de Investiții acest raport?
4. Cât a costat această Analiză făcută împreună cu BEI PASSA?
5. Cine își asumă costurile pentru această analiză cel puțin neprofesionistă ce pare a susține interese ascunse?