G4Media.ro

INTERACTIV Regiunea Sud – Est din România, a doua cea mai săracă…

INTERACTIV Regiunea Sud – Est din România, a doua cea mai săracă din UE. Bucureștiul, la mijlocul clasamentului, Transilvania de Nord – spre coadă

Comisia Europeană a lansat luni, 7 octombrie, la Bruxelles, ediția 2019 a Indicelui European Regional al Competitivității (IERC), un instrument care măsoară din trei în trei ani factorii majori ai competitivității, pentru toate regiunile europene. Potrivit noului index, Locul 1 este ocupat de Stockholm (Suedia), cu 100 de puncte, urmat de Londra (UK), cu 99,1 puncte și Utrecht (Olanda), cu 99 de puncte. Regiunea București – Ilfov se clasează pe locul 151 din 268 de regiuni, în timp ce regiunea Sud-Est (România) e pe penultimul loc, înaintea regiunii Egeea de Nord (Grecia).

De remarcat că regiunea Sud – Est (județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea) punctează chiar mai slab decât Guyana, teritoriu sud-american al Franței, aflată pe al treilea cel mai slab loc, cu 5,6 puncte.

Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord), din care face parte și Clujul, se situează pe locul 246 din totalul celor 268 de regiuni europene, cu un scor de 17,45 din 100 de puncte.

Indicele ia în calcul parametri precum inovația, complexitatea mediului de business, infrastructura, inovarea, mărimea pieței etc.

Dintr-un singur punct de vedere, regiunea Nord-Vest se situează peste media europeană a parametrilor luați în calcul, și anume „eficiența pieței muncii”, și din același punct de vedere ea performează mai bine și decât restul regiunilor similare. La majoritate parametrilor, regiunea performează la fel ca regiunile similare. Există însă și criterii la care Nord-Vestul subperformează, în raport cu regiunile similare: infrastructura și educația de bază. Acestea două fac parte din așa numită „dimensiune de bază” a indicelui competitivității, dimensiune la care regiunea de asemenea subperformează per total, față de regiunile similare.

Regiunile considerate similare cu Transilvania de Nord sunt din Grecia, Slovacia, Polonia și România. În ultimul caz, Nord-Vest este considerată similară cu regiunile Centru și Sud-Est.

La nivel național, cea mai competitivă regiune este București-Ilfov, cu 55,9 puncte, urmată de Vest (20,9) care sunt și singurele aflate peste media națională de 17,84 de puncte, trasă radical în sus de capitală. Urmează Nord-Vest cu 17,45, Sud-Muntenia (15,62), Centru (13,18), Sud-Vest (10,57), Nord-Est (9,05) și Sud-Est (5,35).

Comparativ cu anul 2010, când a fost realizat prima dată IERC, Nord-Vestul a pierdut în acest clasament în fața regiunii Vest, cu centrul la Timișoara. Regiunea de Vest a trecut în față încă din 2016, și de atunci se distanțează.

În ceea ce privește regiunea București-Ilfov, acesta este singura care trece de media europeană de 50 de puncte, dar este departe de alte capitale din Europa Centrală și de Est, precum Varșovia, Praga sau Bratislava. Folosind harta interactivă a IERC, care notează indicele agregat și nu scorul, se observă că București-Ilfov are un indice de -0,10, în vreme ce regiunea Varșoviei înregistrează unul de 0,23, a Bratislavei, 0,43, iar a Pragăi, tot 0,43.

„Privind harta, este evident că cele mai competitive regiuni sunt în cele mai prospere zone, dar sunt regiuni cum sunt cele din jurul Pragăi, Bratislavei sau Varșoviei, care vin din urmă”, a declarat Marc Lemaitre, directorul general al Direcției de Dezvoltare Regională din cadrul Comisiei Europene, în cadrul unei conferințe de presă în care a prezentat câteva aspecte ale IERC.

El a fost completat de Klára Dobrev, vicepreședinte al Parlamentului European, care a spus: „E clar că acolo este competitivitatea unde oamenii sunt sănătoși, educați, și au siguranță financiară. Desigur, se pune întrebarea ce a fost înainte, oul sau găina?” Ea a folosit această remarcă pentru a pleda pentru o politică europeană de coeziune solidă, în continuare.

Potrivit anunțului oficial, rezultatele din 2019 ale IERC confirmă un model policentric, cu o bună performanță a majorității capitalelor și regiunilor cu orașe mari, în vreme ce alte regiuni din aceleași țări obțin scoruri mult mai slabe. Este cazul Bulgariei, exemplificat de oficialii europeni, dar și cel al României, care are o situație similară.

IERC a fost lansat în prima zi a Săptămânii Europene a Regiunilor și Orașelor. Evenimentul anual adună oficiali locali și regionali, reprezentanți ai administrațiilor orașelor, precum și experți și universitari, pentru a discuta cele mai bune practici și schimbul de cunoștințe în domeniul dezvoltării regionale și urbane.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

18 comentarii

  1. De un lucru depind toate (dupa statul de drept): Educatia si Cercetarea Stiintifica plus, legat de aceasta, Inovatia si Entreprenoriatul. Odata ce asta merge puternic in sus, toate celelalte urca – pentru ca investitiile dupa asta se duc, si odata ce ai investitii incepi sa ai si tot restul. Numai ca investitiile nu se pot duce direct in Educatie si Cercetare Stiintifica in absenta unor investitii in acest sens de catre stat. Asta trebuie sa fie prioritatea Statului Roman in epoca de dezvoltare post-PSD.

  2. O alta dovada ca Romanica e o țara de cacat care mu merita sa existe…

    • Romanica e tara ghertoilor. Romania, pe de alta parte, sta mai prost decit unele, mai bine decit altele, dar are multe de oferit si, odata ce va lasa trecutul sa moara, va fi chiar o tara in care va fi placut sa traiesti.

    • Nu uita ca si tu traiesti in ea, ai facut ceva ca sa schimbi lucrurile?

  3. Ati vrut PSD, de aceea ati tot absentat de la vot.

  4. Muahaha, cu asta s-a lămurit cine sunt milogii între București și Cluuuj, de exemplu. Citiți și plângeți, cluuuujenilor, sunteți ca mama Albei ca zăpada care se visa frumoasă până când i-a băgat oglinda mințile în cap :))). Bine măcar că aveți metrou. Oh, stai…

    • Ti-ai gasit sa compari mere cu pere, si te bucuri ca ti-a dat cu pruna. Ramai in Bucuria ta acolo, ca se ma inaugureaza o statie de metrou in curand la pret de arena nationala. Ce-ti tre’ tie Cluuuj provincial, desteptule.

    • Ce dobitoc ești!

    • Deci boss, daca am cuantifica productia si competitivitatea Bucalelui tau drag folosind exclusiv ceea ce se produce local, ati fi jenanti. In Romania exista pachetul de legi „Bucale” care spune asa: daca tu firma cu sediul in tara oriunde altundeva decat Bucale, ai cifra de afaceri (sau cred ca profitul e tintit direct) mai mare de nu stiu cat (scrie exact cat) atunci toate impozitele si taxele le platesti direct la Bucale, nu in bugetul local al orasului / judetului unde ai sediul – „sa fie veniturili mari la noi in statistici, boss”. Asta inseamna ca daca Continental are sediul la Timisoara si 3000 de ingineri produc de rup pamantul, Timisoara beneficiaza doar indirect de asta, acei ingineri avand o putere de cumparare destul de mare. Dar orasul nu beneficiaza deloc. Doar Bucale se lauda cu profit dublu cat restul tarii. Dar nu va inghite pamantul odata!

    • Dănuț, tu ești cam prost (fiind probabil ardelean, nu cred că e prima dată când ți se spune asta). Nu ai citit cu atenție articolul sau nu l-ai înțeles, în calcul se iau ceva mai mulți parametri și nu doar veniturile raportate la buget (că asta e mantra voastră, de-aia e Bucureștiul primul pentru că se fac nu știu ce raportări la buget): „… Indicele ia în calcul parametri precum inovația, complexitatea mediului de business, infrastructura, inovarea, mărimea pieței etc…”
      Îți dai seama, dacă va lua în calcul și IQul erați și mai jos, noroc că au fost aia de la UE de comitet și v-au scăpat de rușine :))). Chill, stati cu Alexa ala de la PSD acolo, vă meritați unii pe alții, ghiolbanilor.

  5. Vasluiul ar trebui sa fie in cacaniu… ceva gen sau sub zimbabwe sau botwana

  6. Da, dar titlul articolului este imprecis. Vorbim de Indexul Competitivității iar titlul vorbește despre regiuni sărace. Mai mult, nici măcar articolul nu explică de ce s-ar face corelația între competitivitate și sărăcie.

  7. Intr-adevăr, competitivitatea este măsurată cu 12 indicatori ( gdp, infrastructura, inovatie, piata, educatie, cutură, număr populatie, instituții etc ) care dau un scor.
    Raportul face două remarci importante : 1 in general zonele metropolitane mari – capitalele , generează și obțin un index mai inalt față de alte regiuni ale țării respective
    2 În comparație cu zonele centrale, alte regiuni limitrofe sau la mare depărtare de centrul european nu sunt încă suficient de bine măsurate, trăsătură ce trebuie luată în considerare când le comparăm cu centrul.

  8. Afirmația este falsă, nicidecum un fapt. Dacă rezultatul ultim al dezvoltării și competitivității ar fi NUMAI colonialismul, cele mai dezvoltate ar trebui să fie regiunile din Anglia, Spania și Portugalia ( cu cele mai mari teritorii istorice de colonii ). Ar mai conta, în ordine Franța, Olanda, Belgia și Germania. În fapt, capul listei este condus de Stockholm, Utrecht și Londra ( pag.8 ) iar regiunile din Spania și Portugalia sunt medii. Evident, bogățiile acumulate prin colonialism au avut un efect la depunerea bazelor, dar nimeni nu impiedică celalte țări să fie intreprinzători, disciplinați, inventivi și perseverenți ( vezi țările baltice, fără pic de colonii ) Este descurajant să dăm vina intotdeauna pe alții.

  9. Titlul articolului este gresit, harta nu este despre saracie sau bogatie (care in general sa masoara in PIB/cap de locuitro) ci despre competitivitate.

  10. pai in partea de S-E-E avem rezervatii naturale, delta, specii protejate de lege

    ei vor business, infrastructura si piata.
    pe bune? nu cunosc nicio metropola in delta Dunarii