International Press Institute: Zeci de milioane de euro din bani publici amenință libertatea presei în România/ O analiză complexă a fenomenului presei cumpărate de partide înainte de anul cu patru șiruri de alegeri

Libertatea presei în România este din nou amenințată, deoarece partidele politice au denaturat jurnalismul cu zeci de milioane de euro din bani publici care au intrat în mass-media, scrie International Press Institute, sub semnătura lui Tuukka Tuomasjukka.

În ultimii ani, partidele politice majore și instituțiile media din România au semnat contracte semnificative pentru publicitate politică, deși lipsesc mecanismele de transparență. Conținutul plătit de partide nu este marcat ca atare, ceea ce înseamnă că publicul nu poate distinge publicitatea cumpărată de conținutul jurnalistic legitim.

Pe măsură ce România se îndreaptă spre un an super-electoral în 2024, cu patru alegeri, problema finanțării presei – în special de către cele mai mari partide politice din țară – este din nou în centrul atenției.

„Finanțarea netransparentă a presei de către unele partide politice distorsionează agenda publică, iar plătitorii de taxe sunt înșelați de conținutul netransparent sponsorizat politic, care este promovat în mod fals ca fiind jurnalism”, scrie ONG-ul românesc pentru libertatea presei ActiveWatch în raportul său recent.

Cristian Andrei, un jurnalist român specializat în contracte între presă și partide politice, a declarat pentru IPI că mecanismul este următorul: dacă un partid politic vrea, de exemplu, să promoveze o politică, încheie un contract cu o agenție momeală, care apoi creează contracte de publicitate cu instituții de presă. Conținutul produs în cadrul contractului nu este marcat.

Contractele sunt plătite din subvențiile partidelor, care provin din bani publici. Cu toate acestea, conținutul acestor contracte este ținut secret, la fel ca și punctele de difuzare a presei care publică acest conținut.

„Practic, cetățenii sunt mințiți pe banii lor, ceea ce, trebuie să recunoaștem, este o adevărată performanță”, spune jurnalista Codruța Simina într-un interviu pentru ActiveWatch.

Potrivit jurnaliștilor și grupurilor societății civile, aceste contracte de publicitate, adesea profitabile, au dus la o scădere a jurnalismului critic, deoarece mass-media își îndulcesc sau își adaptează relatările pentru a favoriza partidul care le finanțează. Grupul de reflecție românesc Expert Forum afirmă că aceste contracte reduc independența presei.

Jurnaliștii români independenți au descris mecanismul ca fiind o formă de mită clientelară între politică și mass-media, care încurajează autocenzura pe anumite subiecte sau teme.

Creșterea numărului de contracte după 2015

În timp ce utilizarea banilor din publicitate ca mijloc de cenzură blândă a presei din România nu este deloc o noutate, banii care intră în mass-media din partea marilor partide politice au crescut în ultimii ani, ridicând îngrijorări sporite cu privire la impactul acestora asupra independenței editoriale.

„Partidele politice folosesc fonduri publice pentru a cumpăra favorabilitatea presei jurnalistice”, spune Cristian Andrei într-un interviu pentru IPI. „În contractele mari, de peste un milion de euro anual, instituțiile de presă încep fie să evite criticile, fie să fie mai puțin critice. Apare un mecanism de autocenzură. Nu partidul politic cere acest lucru în mod direct, dar organul de presă își schimbă atitudinea ca urmare a banilor pe care i-a primit.”

Conținutul plătit politic în presa românească a fost posibil datorită unei modificări legislative din 2015. În mod esențial, contractele dintre partidele politice și mijloacele de informare în masă sunt secrete în România, ceea ce face dificilă dovedirea preocupărilor legate de libertatea presei. Potrivit bugetelor publice, în 2022, partidele din coaliția guvernamentală PSD și PNL au cheltuit în total peste 90 de milioane de lei românești (18,5 milioane de euro) în contracte cu mass-media.

Contractele dintre partidele politice și presa de știri au crescut semnificativ în ultimii ani. Potrivit presei românești Libertatea, în primele șase luni ale fiecărui an, în 2021 suma a ajuns la 24 de milioane de lei (4,8 milioane de euro), în 2022 la 47 de milioane de lei (9,5 milioane de euro), iar în 2023 la 58 de milioane de lei (11,7 milioane de euro). Acest lucru s-a întâmplat simultan, în timp ce subvențiile pentru partidele politice au crescut.

„În unele luni, marile partide politice din România au bugete alocate pentru presă mai mari decât marile corporații, cum ar fi Coca Cola”, compară Andrei.

Premierul României, Marcel Ciolacu, a justificat publicitatea politică prin faptul că permite partidelor să măsoare reacția publicului pentru diferite inițiative politice. Veniturile din publicitate au reprezentat, de asemenea, un impuls financiar pentru multe instituții media care se luptă pe o piață mică.

„Nu există nicio dezbatere reală, nicio presiune asupra politicienilor pentru a schimba sistemul”, scrie ActiveWatch în raportul său.

Cu toate acestea, amenințarea pentru democrație este puternică, în special din cauza apropierii anului electoral de vârf. În 2024, în România vor avea loc patru alegeri diferite: alegeri locale, alegeri parlamentare, alegeri prezidențiale și alegeri pentru Parlamentul European. Pe măsură ce partidele se luptă pentru opinia publică, afluxul deja considerabil de bani netransparenți în sistem nu va face decât să crească, complicând și mai mult dilemele etice ale mass-media.

„În anul electoral 2024, informațiile plătite pot denatura votul”, scrie ActiveWatch.

Preocupări internaționale

Milioanele de euro de conținut politizat care se revarsă în presa românească au devenit o preocupare și la nivel european. În raportul Media Pluralism Monitor din 2022, România a fost plasată în grupul de risc maxim, alături de Bulgaria, Grecia, Ungaria, Malta, Polonia și Slovenia.

Atât Consiliul Europei, cât și Comisia Europeană au remarcat în rapoarte recente că mass-media din România nu oferă suficiente informații despre conținutul plătit de partidele politice și că aceste contracte au un efect negativ asupra libertății presei.

De asemenea, publicul român nu are încredere în sistem. Institutul Reuters pentru Studiul Jurnalismului a raportat recent că doar o cincime din populația țării consideră că presa românească este liberă de influențe politice. Doar o treime din populație are încredere în știri.

100.000 de euro pentru un interviu

Doar câteva dintre numeroasele contracte dintre partidele politice și companiile media din România au devenit publice datorită jurnalismului de investigație.

Presa online Recorder a publicat în toamna anului 2022 o investigație potrivit căreia partidele politice au încheiat contracte cu unele dintre cele mai mari canale de televiziune din România – Antena 3 și Digi24 -, precum și cu publicația online Hotnews și Newsweek-magazine.

Din cauza lipsei de transparență, numărul exact de instituții media care au beneficiat de campaniile publicitare nu este pe deplin cunoscut. Potrivit ActiveWatch, de cele mai multe ori banii sunt direcționați către site-urile posturilor de televiziune, deoarece cumpărarea de conținut editorial direct de la postul de televiziune în afara perioadei electorale este interzisă de legea audiovizualului.

„Banii trec pe site-urile televiziunilor, astfel încât acești bani ajung să alimenteze pe cei care ne interesează de fapt: televiziunile”, a explicat un membru anonim din conducerea PSD pentru Libertatea.

Recorder a avut acces și la documente care arată cum PNL a plătit 1.000 de euro pe bucată pentru 120 de știri pozitive despre activitatea sa. Articolele plătite nu au fost marcate ca advertoriale.

De asemenea, au fost plătite companii pentru a distribui conținuturi care, cel mai probabil, ar fi fost oricum mediatizate, întrucât sunt de interes public. Printre acestea se numără filmarea discursurilor din cadrul reuniunilor politice, fiind plătită cu 5 000 de euro pe discurs (65 000 de euro în total), difuzarea unei conferințe de presă pentru 69 000 de euro și realizarea unui interviu cu un candidat la președinție care a costat 3 000 de euro pe minut, cu un cost final de 100 000 de euro. Două dintre acestea din urmă au fost marcate în mod ambiguu ca fiind „dezbatere electorală” în televiziune, din cauza finanțării externe.

„Mulți oameni urmăresc astfel de emisiuni și habar nu au că partidul a plătit pentru timpul de antenă, iar moderatorul nu se află în poziția unui jurnalist liber de orice constrângere, ci în cea a unui prezentator care trebuie să pună într-o lumină favorabilă clientul care a plătit pentru emisiune”, explică Recorder în reportajul său.

Distorsionarea peisajului mediatic

Jurnalistul Dan Tăpălagă, de la publicația independentă G4Media, acuză presa din România pentru această situație. În opinia sa, presa românească este distorsionată, nefuncțională, iar situația ei este critică.

„Presa românească a acceptat să facă jocul politic. Câinele de pază al democrației se bucură să primească mici tratații de la guvern și nu mai latră la guvernare. Dă din coadă bucuroasă, sperând că va primi mai mulți bani ușor de la stat. Acești bani ușori distorsionează peisajul mediatic”, a declarat el într-un interviu acordat IPI.

Tăpălagă spune că doar o parte a presei românești – câteva publicații online mici – acoperă subiecte nefavorabile guvernului. „Jurnaliștii de aici, din România, nu fac propagandă activă despre cât de bune sunt partidele politice și guvernul. Ei joacă mai inteligent: evită subiectele care sunt jenante pentru guvern”, a adăugat el.

În septembrie 2022, G4Media a inițiat, împreună cu două ONG-uri, o declarație prin care a dorit să tragă un semnal de alarmă asupra „degradării fără precedent a peisajului mediatic românesc”. Potrivit declarației, România riscă să ajungă în aceeași situație în care se află Ungaria și să piardă fonduri europene, dacă nu va lua măsuri pentru a diminua controlul politic asupra presei libere.

„Avem o presă care este complet tăcută. Prea liniștită pentru această țară”, spune Tăpălagă. El consideră că situația presei românești s-a înrăutățit odată cu subvențiile semnificative pentru presă, în valoare de 40 de milioane de euro, care au fost acordate în timpul pandanturii corona din mai 2020. „Aceste fonduri publice nu sunt bani necondiționați”, a adăugat Tăpălagă.

Singura speranță de redresare vine de la Bruxelles

Piața media din România suferă de sindromul Stockholm, spune vicepreședintele Ionuț Codreanu de la ONG-ul pentru libertatea presei ActiveWatch: „Mass-media mainstream este prea obișnuită și familiarizată cu partidele politice. Marea majoritate a instituțiilor media nu vor să deranjeze guvernarea politică”, spune el.

Acest lucru induce în eroare și publicul, care nu primește știrile reale în presa preferată.

„Dacă oamenii nu aud ceva la televizor, nu cred”, descrie jurnalistul Ovidiu Vanghele situația pentru ActiveWatch.

Codreanu subliniază că în România mai există încă o presă independentă solidă, însă aceasta suferă de instabilitate financiară și de exodul creierelor.

Potrivit ActiveWatch, există, de asemenea, suspiciuni rezonabile că partidele politice încheie contracte cu instituții media pentru a lansa campanii de defăimare împotriva adversarilor lor.

ActiveWatch subliniază că firmele de presă își asumă responsabilitatea pentru situația actuală. „Aceste relații comerciale nu ar fi posibile fără participarea activă a instituțiilor media care își induc în eroare propriul public”, scrie în raportul său.

ActiveWatch consideră că mecanismele dintre presă și partidele politice par imposibil de eradicat și că opacitatea partidelor guvernamentale crește direct proporțional cu sumele pe care aceste partide le investesc în mass-media. În raportul său, ONG-ul își pune speranța în viitoarea reglementare privind publicitatea politică la care lucrează UE, care ar trebui să ducă la o mai mare transparență în comunicarea publică. Parlamentul European și Consiliul European negociază în prezent acest regulament.

„Singura speranță pentru o redresare lentă a acestor mecanisme vine tot de la Bruxelles”, a scris ActiveWatch în recentul său buletin informativ.

În propunerea de reglementare, reclamele politice trebuie să fie etichetate în mod adecvat pentru a le deosebi de conținutul editorial. De asemenea, acestea vor fi însoțite de o notă de transparență, care va indica, de exemplu, identitatea sponsorului și sumele cheltuite.

Parlamentul European a lucrat, de asemenea, la proiectul de lege privind libertatea presei (EMFA). Cu toate acestea, Codreanu consideră că guvernul român este superficial în transpunerea cadrului european în legislația națională.

„Nu cred că legiuitorul nostru este foarte serios când vine vorba de adaptarea noilor principii europene”, spune el.

În raportul său, ActiveWatch spune că nu a identificat nicio altă țară în care partidele politice să finanțeze presa privată în mod similar cu actualul model românesc.

Cum ar trebui rezolvată situația? Jurnalistul Cristian Andrei este de părere că partidele politice ar trebui să facă publice lunar sumele pe care le plătesc, numele publicațiilor și tipurile de conținut și servicii pentru care au plătit. În plus, tot conținutul plătit ar trebui să fie marcat.

Cu toate acestea, politicienii români s-au opus acestor idei. Liderul grupului PSD din Camera Deputaților, Alfred Simonis, a declarat pentru Europa Liberă că „susține transparența în cheltuirea banilor publici, dar că transparența nu trebuie să ducă la situația în care competitorii politici să afle strategia de comunicare a unui partid și de aceea marcarea articolelor plătite de partid ar trebui să se facă doar la 30 de zile de la publicare”.

Calea de urmat rămâne nesigură, dar situația este gravă. Societatea civilă și jurnaliștii români au sperat în măsuri reactive de la nivel european în 2023, înainte de începerea anului electoral. Până acum, comunitatea internațională a fost tăcută.

Sursa: IPI