”Internaționala reacționară” împotriva judecătorilor. Cazurile Le Pen și Trump – editorial Le Monde

Analiză Le Monde preluată de Rador:

Criticile exprimate de mulți lideri populiști cu privire la starea democrației franceze după condamnarea lui Marine Le Pen de luni, 31 martie, arată cum respectul pentru statul de drept și separarea puterilor se află în centrul diviziunii care traversează în prezent Occidentul.

Sentința dură pronunțată luni, 31 martie, împotriva senatoarei Marine Le Pen, condamnată pentru deturnare de fonduri publice, a avut ca efect o revelație: a fost evidențiată „internaționala reacționară” menționată în ianuarie de președintele Emmanuel Macron. De la Moscova la Washington, via Budapesta, nu au lipsit declarațiile condescendente față de liderul RN, și nici remarcile nefavorabile la adresa democrației franceze.

Înclinația de a opune „poporul”, al cărei monopol și-l arogă această „internațională”, unui așa-zis „guvern al judecătorilor” este împărtășită de toți cei care cred că legea trebuie să se conformeze celor mai controversate programe politice, precum și calendarelor electorale, și consideră că popularitatea garantează impunitatea. Traiectoria lui Donald Trump, reales în noiembrie în funcția de lider al Statelor Unite, în ciuda participării sale active la punerea în discuție a rezultatelor alegerilor prezidențiale din 2020, a unui șir de afaceri dubioase și a unei condamnări pentru încălcarea regulilor de finanțare a campaniei electorale, le-a dat motive de speranță populiștilor care se luptă cu legea.

Respectul pentru statul de drept și separarea puterilor se află, de fapt, în centrul diviziunii care traversează ceea ce a fost denumit în mod convenabil „tabăra occidentală”. Aceasta din urmă se întemeiază pe valori care includ și principiul egalității în fața legii. Magistratul care face dreptate în numele poporului și care suferă insulte și amenințări este mai mult ca oricând simbolul acestei mari provocări.

Respectarea hotărârilor judecătorești

Avertismentul din partea Consiliului francez al Magistraturii, după reacțiile scandaloase stârnite de sentința de luni, a fost în sintonie cu cea a președintelui Curții Supreme a Statelor Unite, John Roberts, de acum două săptămâni. El a răspuns la o explozie de ostilitate îndreptată împotriva judecătorilor federali atunci când aceștia s-au opus decretelor prezidențiale ale noii administrații.

Putem vedea în această coincidență doar confirmarea unui curent de opinie ce a cuprins lumea.

Totuși, respectarea unei hotărâri judecătorești constituie unul dintre fundamentele democrațiilor. Ceea ce, desigur, nu împiedică contestarea unei hotărâri prin procedurile uzuale de recurs. A ataca această primă piatră de temelie a democrației înseamnă a-ți asuma riscul, cu excepția cazului în care obiectivul este acela de a pune în pericol întregul edificiu. Conform formulei lui Montesquieu, „pentru ca puterea să nu facă abuz de putere este necesar ca puterea să oprească puterea”.

Atacarea magistraților atunci când nu este de acord cu ei se înscrie în aceeași logică pentru Donald Trump, care îl face, de exemplu, să repete declarațiile privind un eventual al treilea mandat de președinte, interzis de Constituție, chiar dacă aceasta poate fi doar o tactică de a amâna cât mai mult timp orice dezbatere asupra unei inevitabile succesiuni.

Atacuri asupra judecătorilor, epurări în administrații în numele luptei împotriva unui „stat paralel” (engl. Deep State) – care ar fi omologul „guvernului judecătorilor”, șantaj privind subvențiile publice, sistematizarea intimidării… Calea a fost deja deschisă în alte locuri și numele ei este cunoscut: iliberalism.

Traducerea: Ruxandra Lambru