Interpolul l-a reținut pe fostul șef al Căilor Ferate din Moldova în Belgia. Prejudiciu uriaș în dosarul său de corupție

Ofițerii Interopol l-au reținut în Belgia, joi, pe fostul director al Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM), Iurie Topală, după mai multe luni de căutări interne și internaționale. Acesta urmează să fie supus procedurii de extrădare în Republica Moldova.

Topală, fost membru și finanțator al Partidului Liberal, este învinuit de abuz în serviciu în interesul unui grup criminal organizat în legătură cu managementul defectuos în 2015–2019.

Din estimările preliminare, fostul manager al CFM, Iurie Topală, ar fi prejudiciat compania cu suma de 250 de milioane de lei [circa 12,5 milioane de euro], în perioada în care a condus-o, dar conform actualului manager al CM, Oleg Tofilat, prejudiciu ar putea ridica la peste 1,2 miliarde de lei [60 de milioane de euro].

Procurorii cercetează mai multe persoane în acest dosar, dar numele lor nu a fost făcut public. În scopul asigurării eficienței investigațiilor, procurorii au dispus și aplicarea sechestrelor pe proprietățile și activele acestuia și altor figuranți din dosar, în valoare de 25 milioane de lei [1,25 milioane de euro], precum și desfășurarea investigațiilor financiare paralele.

Iurie Topală se declară nevinovat de acuzațiile care i se aduc de către procurori, însă o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM) a scos la iveală grave acte de corupție în managementul CFM.

„Eu am avut vreo două-trei rapoarte a Curții de Conturi. Curtea de Conturi vine la verificare și administrația întreprinderii și trebuie să explice anumite probleme constatate. Actuala administrație a Căii Ferate nu știau unde este contractul pentru cumpărarea locomotivelor, contract de aproape 50 milioane de euro”, spunea Topală reporterilor portalului Anticorupție.md în vara lui 2021 într-o discuție telefonică.

Totodată, Iurie Topală a afirmat că acuzațiile la adresa sa sunt nefondate întrucât în momentul plecării sale de la CFM întreprindenderea funcționa fără probleme, iar angajații își primeau salariile la timp.

Deși s-a aflat în urmărire internațională și reținut acum în Belgia, compania lui Topală, a rămas și astăzi unul dintre cei mai mari jucători pe piața transporturilor feroviare din Republica Moldova.

Schema de monopolizare

Venirea în august 2015 a lui Topală la cârma CFM se suprapune pe preluarea puterii de către Partidul Democrat. În prezent, cele mai mari venituri ale, în cuantum de circa 85%, vin din transportul de marfă, domeniu pe care Topală și firmele sale directe, sau apropiații lui, au reușit să pună monopol.

De asemenea, expeditorii pe calea ferată trebuiau să plătească o șpagă ce varia între 2-5 dolari per tonă (în funcție de marfa transportată) către un offshore cu legaturi către oligarhul Vlad Plahotniuc pentru marfa transportată pe calea ferată. În schimb, acestora le era facilitat de către Topală și CFM un preț oficial preferențial pentru a-și tranforma mărfurile pe calea ferată.

De asemenea, conform unui raport al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), în 2015, a fost pusă la cale o strategie de eliminare a expeditorilor mici de pe calea ferată. Regulamentul a fost modificat astfel încât fiecare firmă de expediție să depună în contul CFM suma de 3 milioane de lei față de 1 milion cât era anterior.

Indiferent de volumul de marfă transportată, firmele de transport erau obligate să depună în contul CFM o sumă egală cu cel puțin 20% din valoarea tuturor tranzacțiilor realizate în ultimele trei luni.

Conform raportului SIS, numărul expeditorilor a fost redus de la 23 în 2014 la numai 14 companii acceptate în 2015. Însuși Iurie Topală a fost acuzat de SIS că a monopolizat acest domeniu de afaceri, inclusiv prin firma Transcancor SRL.

Chiar în decembrie 2015, la numai trei luni de la numirea sa în funcție, relevă raportul SIS, Iurie Topală a preluat compania de expediție Transcancor prin intermediul finului său de cununie, Dorel Balan.

Conform rapoartelor financiare, Transcancor SRL a funcționat foarte bine în timpul administrației lui Topală la CFM. De exemplu, în 2018, firma a înregistrat o cifră de afaceri de circa 150 de milioane de lei și un profit de aproape 5,5 milioane de lei. Pe parcursul acestor ani, compania a avut între patru și șase angajați.

În 2019 Transcancor a avut o cifră de afaceri de circa 80 de milioane de lei și un profit de 3 milioane de lei. Raportul SIS mai subliniază că, în prima jumătate a lui 2019, Transcancor a ajuns să aibă o felie mare, de 21%, din piața transporturilor din Republica Moldova.

După plecarea lui Iurie Topală din funcția de director al CFM în august 2019, compania a înregistrat în 2020 o cifră de afaceri de afaceri de numai 19,6 milioane de lei și un profit infim de 20.900 de lei.

În schimb, Iurie Topală mai susține că această reorganizare, prin regulamentul din 2015, a fost făcută pentru a favoriza Calea Ferată și pentru a aduce o anumită stabilitate în sectorul transportului feroviar.

„Erau vreo 30 de firme de expediție la Calea Ferată [înainte de adoptarea regulamentului din 2015 – n.r.]. O parte au apărut prin 2012–2013 și au început conflicte și preluări [ostile] de transport de mărfuri. În urma acestor preluări avea de pierdut Calea Ferată. Eu i-am chemat pe toți și le-am spus: Oameni buni, uitați-vă încoace… Cine a dus marfa asta înainte o va duce și de acum încolo […] Dacă veniți cu marfă nouă, eu nu am nimic împotrivă”, a explicat el.

Șpagă în offshore-uri pentru Plahotniuc

Însă, raportul SIS arată că, începând din 2014, a funcționat un grup de firme controlat de oamenii apropiați fugarului Vladimir Plahotniuc.  Artizanii schemei de corupție percepeau neoficial taxe cuprinse între doi și cinci dolari per tonă de marfă transportată.

Taxa neoficială de doi–cinci dolari era trimisă de către firmele protejate în contul unei companii din Marea Britanie – Cargologist LP, despre care SIS a afirmat că aparținea prin interpuși lui Plahotniuc.

De asemenea, SIS a estimat că, în perioada septembrie 2014 – decembrie 2016, firmele de expediție au transferat împreună în contul companiei britanice Cargologist LP suma de 158 de milioane de lei moldovenești [circa 8 milioane de euro].

Cargologist LP, compania unde se plăteau șpăgile expeditorilor de pe calea Calea Ferată din Moldova, avea cont la ABLV Bank din Riga, Letonia, bancă la care soția lui Plahotniuc deținea mai multe conturi și care a fost implicată în „Landromatul rusesc” și dosarul „furtul miliardului”.

Din 2017 transferurile aferente transportului pe Calea Ferată din Moldova au început să meargă către Global Logistics Railway LP, o altă companie înregistrată în Scoția. De data asta, în structura de conducere a Global Logistics Railway LP, apare cetățeanul rus Eduard Mytsu. Persoana cu aceleași date a renunțat la cetățenia Republicii Moldova în 2006 și a redobândit-o în 2009.

Între iulie 2016 și ianuarie 2018, firmele de expediții au transferat alte 78 de milioane de lei moldovenești [aproape 4 milioane de euro] către Global Logistics Railway LP.

Foto: Fostul director al Căilor Ferate din Moldova, Iurie Topală. Sursa/ Iurie Topală Facebook