INTERVIU Alina Mușătoiu, româncă stabilită în Suedia, despre scrutinul crucial: Deși sunt subiectul principal în alegeri, puțini imigranți merg la vot

Imigranții din Suedia au o prezență scăzută la vot, deși ei reprezintă „cartoful fierbinte,” adică subiectul principal de discuție în alegerile de duminică din țara nordică, a declarat Alina Mușătoiu, o româncă stabilită în Suedia. Într-un dialog online purtat cu G4Media.ro, românca crede că unii dintre imigranți nu sunt interesați de alegeri, iar alții nu știu cum se votează, fiindcă vin din țări unde nu au votat niciodată.

„E cumva un paradox faptul că imigranții sunt subiectul care domină alegerile și care, în același timp, au cea mai scăzută voce la vot, din varii motive,” crede Alina. Românca a vorbit pentru G4Media.ro despre atmosfera din Suedia înainte de alegerile de duminică, despre Swexit și de ce incendiile care au afectat țara scandinavă în această vara ar putea să decidă scrutinul.

Aproximativ 7.3 milioane de alegători sunt așteptaţi astăzi la urne, inclusiv suedezii din străinătate. Suedezii vor alege cei 349 membri ai Riksdag, legislatura naţională, pentru un mandat de patru ani. Membrii Riksdag urmează apoi să aleagă premierul suedez. Tot astăzi se desfăşoară alegeri pentru cele 20 de consilii regionale şi 290 de consilii municipale. Un sondaj de opinie realizat de ziariştii de la Aftonbladet în iulie arăta că principalele probleme pentru alegătorii suedezi sunt refugiaţii şi imigranţii (43%), sistemul de sănătate (39%), legea şi ordinea (31%), educaţia (25%), mediul şi clima (24%).

Social-Democraţii conduşi de premierul Stefan Löfven, Partidul Moderat şi Democrații Suedezi (partidul populist anti-imigrație, condus de Jimmy Akesson) se află pe primele locuri în preferinţele alegătorilor, potrivit sondajelor prezentate de G4Media.ro.

Adrian Novac: Cum ai descrie atmosfera din Suedia înainte de scrutinul de duminică?
Alina Muşătoiu: Atmosfera este mai tensionată decât acum patru ani, la ultimele alegeri. Și oamenii sunt mai scindaţi, există în principiu două tabere: pro SD (Democrații Suedezi) și anti SD. Imigrația e principalul subiect care face diferența. Dacă înainte nu se recunoștea în public că susții SD (deși la alegerile din 2014 au ieșit pe locul 3 la nivel național), acum se vorbește pe față despre asta. Oamenii au devenit mult mai vocali, își exprimă nemulțumirea și furia la adresa refugiaților în mod direct, ceea ce e total atipic pentru cultura suedeză (să spui pe față că te deranjează ceva). Am un amic care are părul și pielea închise la culoare. La un miting SD care a avut loc acum câteva zile în centrul orașului, cineva a vrut să-l lovească. La fel, trecând printr-un magazin, cineva i-a strigat: „Du-te acasă, imigrant nenorocit!”

E ceva total atipic pentru Suedia ce se întâmplă acum. Se permit mitinguri organizate de diverse mișcări naziste, se flutură stegulețe ale SD în piețele centrale. Oamenii sunt foarte nemulțumiți de măsurile luate de social-democrați în ultimii patru ani, în special de primirea fluxului de refugiați din 2015 încoace. Probleme în sistem existau și înainte (lipsa de personal în școli, în sănătate, în sistemul social, în poliție), iar valul de imigranți nu a făcut decât să „spargă buba,” adică să scoată și mai mult în evidență aceste probleme care existau deja. Însă puțini gândesc așa. Există această atitudine conform căreia Suedia era perfectă „înainte,” iar acum totul merge prost din cauza acestor țapi ispășitori, imigranții. „Nu ne-am implicat în războaie de sute de ani, iar acum suntem cuceriți,” mi-a zis săptămâna trecută un suedez care a votat cu Alternativ för Sverige (Alternativa pentru Suedia – un partid de extremă-dreapta nou înființat). Rezumă destul de bine atmosfera.

Oamenii sunt sătui de conflicte, furturi, violuri și își vor înapoi stabilitatea, sistemul funcțional, respectarea regulilor scrise și nescrise cu care sunt obișnuiți de generații. Și cum SD și Moderaţii sunt singurele partide care abordează problema imigrației (într-un mod extrem, dar o abordează), o să fie interesant de urmărit rezultatul alegerilor.

A.N.: Sună similar cu cele întâmplate recent în Germania, Austria sau Italia. Cum te simți ca româncă în această atmosferă?
A.M.: Depinde de oameni. Uneori mă simt aiurea pentru că mulți asociază românii cu cerșetorii – cerșetoria fiind o altă problema mare aici. Mă simt nesigură pentru că, dacă SD va câștiga alegerile, au promis că vor interzice dubla cetățenie, lucru care nu-ți ușurează deloc viața, administrativ vorbind, pe termen lung. M-am învățat oricum de mult să ignor ironiile sau privirile piezișe când răspund că sunt din România, dar faptul că aș putea ajunge în situația de a nu avea aceleași drepturi ca un cetățean suedez, deși plătesc taxe la fel ca un cetățean suedez, nu mi se pare ok deloc.

A.N.: Pentru prima dată într-o țară din UE, schimbările climatice ar putea avea în final o influență mare în alegeri. De ce se întâmplă acest lucru? Sunt suedezii mai dedicați cauzelor ecologiste decât sunt alte popoare din uniune?
A.M.: Anul asta a fost o probă de foc pentru suedezi, la propriu, din punct de vedere al schimbărilor climatice. Am avut o iarnă cu neobișnuit de multă zăpadă, blocaje în trafic, trenuri anulate etc, lucru care nu se întâmplă de obicei. Apoi a venit o vara toridă, cea mai fierbinte vară din ultimii 200 de ani, de când au început să înregistreze oficial temperaturile. Seceta extremă a dus la multe incendii în păduri, la interdicții la nivel național (ex. nu aveai voie să aprinzi focul nicăieri sau să faci grătar, nu aveai voie să îți uzi gazonul pentru că rezervele de apă ale orașelor erau scăzute etc.) și la faptul că multe animale a trebuit să fie tăiate, pentru că fermierii nu mai aveau ce să le dea de mâncare. A crescut prețul fructelor și legumelor, iar cei care de obicei culegeau sau vindeau fructe de pădure și ciuperci culese din pădure nu au avut ce culege anul asta. S-a discutat despre creșterea prețului curentului electric, tot din lipsa apei pentru hidrocentrale. Am trecut brusc de la luni de secetă la zile cu grindină. Pentru prima oară de când stau în Suedia, am văzut tornade. De la balcon. Toate astea au fost un soi de „smack in the face” pentru suedezi, au fost foarte multe schimbări climatice bruște într-un timp foarte scurt.

Acum, ecologia este oricum un subiect important în Suedia, au mare grijă de natură în general și e o țară în care două treimi din suprafață sunt împădurite. Ai pădure în oraș, ai pădure la marginea orașului, vezi căprioare, veverițe, iepuri sau arici destul de des. Oamenii au grijă de păsări și albine, le fac hrănitoare sau căsuțe în care să stea peste iarnă. Oamenii au mare grijă de natură, nu știu sigur de unde vine această grijă, pot doar să speculez. Poate fi probabil o parte din cultura lor veche, în care divinitatea era parte din natură. Dacă ne gândim la un simbol cunoscut în mitologia scandinavă, copacul Yggdrasil, acesta era sursă vieții. Zeii se preschimbau des în elemente din natură – copaci, corbi, lupi etc. Deci asta poate fi o cauză adânc impregnată în cultura scandinavă – de a avea grijă de natură.

Alta ar putea fi, cred eu, simțul precauției și gândirea pe termen lung tipice suedezilor. Există un simt pragmatic foarte bine dezvoltat aici. Și un soi de „common sense.” Oricine înțelege, dacă se gândește un pic, că fără o natură sănătoasă nu poți supraviețui în timp. Și nici nu te poți bucura la fel de mult de viață dacă nu ai o pădure curată în care să te plimbi, o mare curată unde să ieși cu familia să înoți etc.

Și nu în ultimul rând, aș zice că este vorba și de dragostea pentru lucruri simple, pentru viață simplă a suedezului. Foarte mulți preferă să își petreacă timpul liber în natură – să alerge, să pescuiască, să vâneze, să culeagă diverse. Se leagă cu tradițiile de care ziceam mai devreme. Natura e parte din viața tuturor, e terapeutică, e mereu acolo când ai nevoie de ea. Când ai o zi grea și vrei să îți limpezești gândurile cu o plimbare prin pădure, să zicem. Și atunci e logic, e de bun-simț să vrei să păstrezi natura sănătoasă, de la mic la mare, cât mai mult timp de acum încolo.

Deci ei fac deja multe pentru natură, dar având în vedere schimbările dramatice de climă care au avut loc anul acesta, cred că vor să facă și mai mult – de aici și greutatea pe care subiectul ecologiei a câștigat-o în alegerile de anul ăsta.

A.N.: Sunt interesați suedezii să părăsească UE așa cum ar vrea SD? Ce părere au oamenii obișnuiți despre Swexit?
A.M.: Să știi că mari discuții despre ieșirea din UE nu prea am auzit printre oamenii obișnuiți. Nu pare un domeniu de prea mare interes așa, în viața de zi cu zi. Am auzit puțini care să susțină ieșirea Suediei din UE, mai degrabă cred că din ce în ce mai mulți sunt pentru renunțarea la monarhie și la susținerea financiară a familiei regale. Despre asta am auzit discuții mai dese, pentru că mulți nu văd sensul să plătească taxe pentru călătoriile și cazările gratuite ale familiei regale prin lume, mai ales că familia regală are doar rol diplomatic, nu se implică în politică.

La fel, mulți au ieșit la fel din parohiile Bisericii, pentru că nu văd sensul să plătească taxe pentru un serviciu pe care nu îl folosesc. Preferă să fie incinerați, decât să plătească pentru o înmormântare în cadrul Bisericii. Dar asta e doar o paranteză legată de întrebarea ta despre Swexit. Nu, nu pot să zic că e un subiect de mare interes printre oamenii de rând.

Cred că-i mai degrabă un as din mânecă SD pentru o subcategorie de-a lor de alegători – naționaliști, dar din aceia mai hardcore.

A.N.: Știu că legea electorală permite și ne-suedezilor să meargă la urne, în anumite condiții. O să votezi?
A.M.: Da, am votat deja în avans. Ziua oficială de vot e 9 septembrie, dar se poate vota începând cam cu 2 săptămâni înainte. Cei fără cetățenie suedeză pot vota pentru alegerile locale, iar cei care au cetățenie pot vota și pentru cele naționale.

Aș mai vrea doar să adaug un lucru care mi s-a părut interesant apropo de alegeri și imigrație. Exact cei care sunt „cartoful fierbinte”, imigranții, au o prezență scăzută la vot. Unii nu sunt interesați, alții nu știu cum se votează, fiindcă vin din țări unde nu au votat niciodată. E cumva un paradox faptul că imigranții sunt subiectul care domină alegerile și care, în același timp, au cea mai scăzută voce la vot, din varii motive.

Legat de prezența scăzută la vot a imigranților, nu am o statistică națională, ci doar locală, în orașul meu – Karlskrona. Deci nu pot să generalizez la nivelul întregii țări. Dar bănuiesc că e vorba în special de diferența de cultură, fiindcă suedezii sunt învățați de mici să-și exprime părerea, să decidă împreună etc. În alte țări ori e dictatură, ori chiar dacă votezi, nu contează, că iese tot cine trebuie și așa mai departe. Poate și că de aici vine dezinteresul. E o discuție lungă legată de educația corectă, de ce  înseamnă democrația adevărată, nu doar pe hârtie și așa mai departe.

Fișă autobiografică Alina Mușătoiu: „Povestea mea suedeză e că am venit aici acum aproape cinci ani și am luat-o de la zero, după ce în țară am lucrat timp de aproape 10 ani ca editor și traducător. Am învățat limba și, cel mai important, regulile scrise și nescrise ale acestei culturi. E, de fapt, un proces constant, nu cred că se încheie vreodată. Urmez aici o a două facultate (în suedeză, Asistență Socială) și anul viitor voi aplica pentru dublă cetățenie. Lucrez ocazional la stat – la un centru pentru prevenirea violenței domestice și la încă un centru pentru adulți cu autism. Îmi place mult ce fac și cred că, în sfârșit, mi-am găsit drumul.”

Foto: Cu buletinul de vot în Suedia (Arhiva personală Alina Mușătoiu)