INTERVIU Ana Revenco, ministrul de Interne al Republicii Moldova: Miza protestelor este instaurarea puterii Moscovei la Chișinău, prin asta ar folosi Moldova ca monedă de negociere cu Europa, cu Occidentul / Ilan Șor e în Israel, Vlad Plahotniuc în Ciprul de Nord

Ana Revenco, ministrul Afacerilor Interne din Republica Moldova, a declarat într-un interviu pentru G4Media.ro că miza protestelor săptămânale de la Chișinău este răsturnarea ordinii constituționale și instaurarea puterii Moscovei la Chișinău. Ea a explicat în interviu cum sunt organizate protestele, care este rolul oligarhilor fugari și ce au găsit forțele de ordine la perchezițiile făcute la organizatorii protestelor.

În interviul pentru G4Media, Ana Revenco a vorbit și despre criminalitatea transfrontalieră, dar și despre tentativele Chișinăului de a-i aduce acasă pe fugarii Ilan Șor din Israel și Vlad Plahotniuc din Ciprul de Nord.

• Intereviul integral:

Reporter: Prima temă este legată de protestele din Chișinău. Am văzut cu toții că partidul fugarul Ilan Șor este organizatorul protestelor duminicale. Președinta Maia Sandu, într-un interviu pentru G4Media, nu a exclus o tentativă de lovitură de stat. Aveți informații la Ministerul de Interne că Partidul Șor sau alte forțe interne ori externe pregătesc o lovitură de stat?
Ana Revenco: În dimineața zilei de vineri au fost realizat mai multe percheziții în mai multe locații, la mai multe adrese și au fost reținute 8 persoane. Urmare perchezițiilor au fost ridicate sute mii de lei și înscrisuri care dovedesc că aceste persoane erau atrase într-o activitate de recrutare, de transportare, de organizare, de ghidare a anumitor grupuri de persoane, inclusiv sportivi și nu doar pentru a se opune forțelor de ordine, pentru a pune rezistență, inclusiv prin aplicarea violenței.

Toate acele înscrisuri demonstrează că intenția era de a orchestra acțiuni de dezordine în masă de o dimensiune care să provoace inclusiv forțele de ordine la aplicarea forței. Din analiza modului cum au acționat aceste grupări reiese că este o acțiune bine ordonată, bine orchestrată, cu intenția de a pune presiune și pe societate și pe politic. Desigur că miza este schimbarea cursului democratic.

Rep: Adică demisia guvernului și sau a președintelui?
Ana Revenco: Și instaurarea puterii Moscovei la Chișinău. Prin asta ar folosi țara pe post monedă de negociere cu Europa, cu Occidentul.

Rep: Ce ați găsit la percheziții și eventualele interceptări dovedesc cine a comandat, cine a ordonat aceste acțiuni?
Ana Revenco: Investigațiile continuă. În săptămânile anterioare, Procuratura Anticorupție împreună cu Centrul Național Anticorupție la fel, au efectuat mai multe rețineri pe margina investigațiilor în cadrul unui alt dosar, în care s-a demonstrat inclusiv faptul efectuării plăților către cei care urmau să vină în Capitală, să organizeze, să susțină aceste așa-numite proteste

Rep: Știți cumva care este originea banilor?
Ana Revenco: Și pe asta cum se desfășoară investigații pentru că urmele sunt acolo, lucrează lucrează colegii acum în această direcție. Este important pentru noi toți să înțelegem cât de mare este această rețea, cine sunt de fapt cei în spatele acestor acțiuni orchestrate. Pentru că Șor nu este altceva decât o marionetă. Și mulți alții, care deja au ieșit la rampă și și-au arătat fața, și-au atribuit aceste manifestații.

Dar înțelegem că legăturile sunt inclusiv cu anumite partide produse, implicații ar avea și serviciile speciale ruse. Exact pe această direcție se lucrează de către poliție și procuratură.

Rep: Există totuși o nemulțumire reală în societate. Inflația e una din cele mai mari din Europa, criza din energie la fel, este foarte reală. Cum evaluați posibilitatea ca intensitatea protestelor să crească în lunile ce urmează?
Ana Revenco: Noi suntem în parte a unei realități care foarte clar ne arată că suntem față în față că un război hibrid și acest șantaj energetic, această dezinformare masivă, aceste falsuri – știri precum că ar fi interesate autoritățile cumva să oprime vorbitorii de rusă – toate sunt folosite pentru a alimenta anxietatea, pentru a radicaliza societatea. Desigur că fluctuația prețurilor face ca facturile să fie mult mai greu de de achitat și sunt blocate și business-uri. Și acestea sunt doar consecințele acestui război hibrid.

În ultimele luni aceste elemente de război hibrid doar se intensifică. Vedeți alertele cu bombe care au scos din normalitate funcționalitatea mai multor instituții, piața devine volatilă, business-urile nu mai au certitudine privind activitatea lor economică, propaganda schimbă focusul autorităților, sunt discreditați conducătorii mai multor instituții de stat, inclusiv conducătorii forțelor de ordine. Toate acestea sunt îndreptate spre a vulnerabiliza și mai multă societatea, spre a radicaliza societatea.

Atunci este exploatată această situație vulnerabilă pentru a schimba cursul democratic. Noi vedem că aceasta se întâmplă cu o intensitate tot mai mare în ultimele săptămâni.

Rep: Deci vă așteptați ca intensitatea acestor proteste să crească?
Ana Revenco: Categoric, la asta ne așteptăm.

Rep: Forțele de ordine ale Ministerului de Interne au fost acuzate de comportament violent la unele proteste din ultima perioadă. Ați anchetat serios aceste acuzații? Ați găsit angajați ai Ministerului de Interne care au făcut exces de zel sau au încălcat legea?
Ana Revenco: Sunt manipulări pe care le folosesc organizatorii, fugarii, oligarhii care au furat țara și acum și acum încearcă să manipuleze opinia publică. Organele de forță nu au folosit mijloacele speciale, nu a fost aplicată forța pentru a menține ordinea de drept, pentru a menține ordinea publică. În cadrul acestor manifestații nu există absolut nicio plângere, ca să vă dau exemplu. Nu există absolut nicio plângere la poliție, nu există nici o înregistrare a vreunui caz la serviciile medicale. Deci este doar o manipulare cu care se încearcă a pune în continuare presiune pentru a discredita poliția. Poliția în continuare va acționa ferm în limitele legale și acțiunile subversive împotriva statului vor fi sancționate foarte dur.

Acționăm conform planurilor de contingență. Vom fi gata să intervenim în cazul unui posibil al doilea val de refugiați. Se negociază mult și intensiv cu partenerii străini pentru a diversifica sursele de energie – și acesta este un domeniu de se resimte o presiune enormă din partea Moscovei.

Poliția în continuare va investiga împreună cu procuratura acțiunile ilegale ale organizatorilor acestor așa-numite proteste. Ne vom face datoria, vom veghea în continuare asupra democrației pe care o construim la noi acasă.

Rep: Vorbeați de Ilan Șor, unul dintre cei pe care îi creditați cu organizarea acestor proteste. Unde este el în acest moment? A început o procedură de extrădare?
Ana Revenco: Se află pe teritoriul Israelului. A început o procedură. Dosarul său se află în continuare în examinare. A fost expediată comisia rogatorie. Este un dosar destul de complex, el are deja condamnare în primă instanță. Cert este că în această formulă toate părțile sunt solicitate destul de intensiv să facă acest schimb de informații și să se ajungă la o decizie referitor la viitorul lui, indiferent unde va fi.

Rep: Dar Plahotniuc unde este, când va fi adus în Moldova?
Ana Revenco: Datele operative ne indică că s-ar afla în Ciprul de Nord. Dar iarăși înțelegem că este încă un element al acestui război hibrid de a pune presiune pe societate, de a alimenta frica, de a alimenta neîncrederea în autoritățile statului, de a pune presiune pe societate, de a discredita liderii.

Vă spuneam că sunt foarte multe resurse financiare alocate pentru a plăti pe toți cei care sunt parte din acest scenariu. De la simplul om care într-adevăr trăiește într-o situație mai încordată financiară, unii sunt plătiți cu 100 de lei, alții cu 500 de lei.

Exact asta ne demonstrează acum toate investigațiile, inclusiv rezultatul perchezițiilor realizate de către Procuratura anticorupție. Deci acele sume enorme de bani care au fost găsite, a căror menire era să plătească acești organizatori. Exact despre același element al acestui scenariu vorbim și în cazul perchezițiilor de vineri. Bani grei sunt plătiți pentru a determina anumite schimbări a și a prelua controlul în anumite sectoare.

Rep: Pe lângă Ilan Șor, Vlad Plahoniuc mai sunt și alte nume de oligari sau oameni politici implicați în aceste proteste?
Ana Revenco: Unii deja și-au arătat fața, au ieșit în public. Este vizibil cu ochiul liber că în spatele acestor așa-numite proteste stau acești fugari penali care își doresc răzbunări, își doresc să revină înapoi la situații și la funcții când controlează țara. Această dorință este cu ce atitudine folosită și exploatată inclusiv de Moscova.

Rep: Dacă tot vorbim de extrădări și de fugari, de ce Cristian Rizea, condamnat definitiv în România la închisoare cu executare, se află încă în libertate în Republica Moldova? De ce nu-l trimiteți în România?
Ana Revenco: A fost emisă o cerere de chemare în instanță, pentru că persoana a atacat ordinul de retragere a cetățeniei. Urmează să se pronunțe instanța de judecată și în funcție de decizia luată vom acționa corespunzător.

Rep: Dar chiar și cu cetățenie moldoveană, el nu poate fi trimis în România?
Ana Revenco: Conform normelor internaționale, atât timp cât o persoană este vizată într-o anchetă care încă este pe rol, conform legii, nu poți realiza oricare altă acțiune. Noi am zis că vom acționa conform legii. Acum așteptăm și instanța să să se pronunțe. Este programată foarte curând stabilită această ședință.

Rep: Când este programată?
Ana Revenco: Dacă nu greșesc, pe 14 noiembrie.

Rep: Vorbeați de gestionarea refugiaților din Ucraina. Câți refugiați sunt acum înregistrați în Republica Moldova?
Ana Revenco: De la începerea războiului au trecut prin granițele noastre peste 600.000 de refugiați. Este un număr foarte mare raportat la capacitățile noastre de de de lucru, care sunt calibrate pentru timp de pace. Numărul cel mai mare de refugiați care se regăseau pe teritoriu Republicii Moldova a fost de circa 120.000. Adică aproximativ populația celui de-al doilea oraș din Republica Moldo, Bălți.

Imaginați-vă că în 3 săptămâni vă pomeniți cu un oraș întreg și trebuie să vă îngrijiți de securitatea fizică, și cea alimentară, și de sănătate. Asta a pus o presiune pe toate sistemele.

Acum în țară se află circa 80000 de de ucrainieni. O bună parte dintre ei sunt copii, majoritatea sunt femei. Vom lucra în continuare și cu România, pentru că am stabilit chiar din primele zile relație foarte directă de comunicare în cadrul unei celulei de crize. Asta ne-a permis să gestionăm eficient acest flux de refugiați și înțelegem că este foarte posibil un al doilea flux de refugiați, nu doar în contextul continuării acțiunilor militare, ci inclusiv în contextul apropierii perioadei reci a anului, mai ales că acum este atacată și infrastructura electrică din din Ucraina.

Rep: Vedeți deja semne la frontieră, a început să se intensifice iarăși traficul?
Ana Revenco: Odesa se află la o distanță de 30 de minute de primul punct de trecere a frontierei, cel mai solicitat punct de trecere a frontierei cu Ucraina, la sud-est, Palanca. Această distanță foarte mică de timp ne face să fim în continuu în stare de alertă, mai ales în zona de frontieră. Durează maximum 90 de minute până la frontiera vestică. Or, în aceste 90 de minute este important ca și ceilalți colegi, nu doar cei de la frontieră, să asigure și securitatea coridorul umanitar.

Presiunea pe ambele frontiere vine și în contextul în care a fost destabilizat lanțul logistic de aprovizionare. Când a fost blocat spațiul aerian, dar și cel naval, mare parte a acestor transporturi de marfă s-au îndreptat și traversează Moldova. Vă imaginați ce presiune e pusă pe granițele Moldovei. Ne place să devenim și din acest punct de vedere un furnizor de securitate, pentru că vorbim de securitate alimentară a Europei.

Și aici suntem foarte bucuroși că în continuare avem o relație foarte bună cu colegii din România. S-au creat cozi kilometrice de tiruri. În primele zile timpul de așteptare depășea 5 zile și atunci imediat am luat legătura cu colegii din România. Am recalibrat măsurile, am sincronizat anumite acțiuni și am redus semnificativ timpii de așteptare.

Acum lucrăm în comun să mai deschidem câteva puncte de trecere a frontierei cu România.

Rep: Care e stadiul acestor proiecte?
Ana Revenco: Ne mișcăm destul de rapid, de obicei ia ani. Noi vorbim acum despre punctul de trecere a frontierei Leova-Bumbăta, se lucrează acum pe construirea infrastructurii potrivite. Până la sfârșitul anului cu certitudine vom deschide acest punct rutier. Apoi negocierm un acord care să instituie un alt regim de control la frontieră, vom începe cu cel mai solicitat punct de trecere a frontierei, Leușeni-Albița. Este cea mai complexă infrastructură. Vrem să reducem semnificativ timpii de așteptare și timpii de procesare într-un regim nou de control coordonat împreună cu colegii, cei de la frontieră și cei de la Serviciul Vamal din Moldova și România.

Rep: Vorbeați de Republica Moldova ca furnizor de securitate pentru Uniunea Europeană, în contextul acestui război și a provocărilor. Un sud-subiect sensibil este traficul de persoane. Ați avut de gestionat astfel de cazuri în rândul refugiaților ucraineni, fie că vorbim de traficanți de persoane sau de victime ale traficului de persoane?
Ana Revenco: Dacă mă refer doar la acest pericol pe care războiul cu siguranță îl ridică la un alt nivel, chiar din primele zile noi am lucrat cu colegii și am creat noi protocoale de intervenție care ne-au permis să identificăm și intervenim în în cazuri suspecte de trafic de copii.

Scopul a fost să prevenim cazuri de trafic de copii sau mame cu copii mici, pentru că sunt cele mai vulnerabile categorii de populație. Am intervenit în mult mai multe cazuri și am reușit să chiar să prevenim posibile consecințe nefaste.

Nu doar traficul de persoane este unul din pericolele generate de acest război. Și alte business-uri ilegale sunt favorizate de război: traficul de arme și muniții, trafic de droguri. De aceea, noi imediat am făcut această analiză și am ne-am împărtășit cu aceste analize de risc cu colegii din statele membre. Am discutat despre aceste riscuri și cu doamna comisar Ylva Johansson. Am convenit să realizăm primele măsuri de prevenire și astfel a fost luată decizia de instituire la Chișinău a unui hub de securitate european.

Rep: Ce face el mai exact?
Ana Revenco: Servește drept platformă pe care are loc schimbul de date operative captate din lucrul în teren dintre colegii mei care lucrează la Frontieră cu colegii din sistemele afacerilor interne din statele membre UE.

Monitorizarea acestor posibile grupări de criminalitate este esențială pentru a lua decizii tactice și intervenții operative pentru a preveni coagularea de grupări, pentru a interveni și reduce din dauna pe care o pot produce aceste grupări de criminalitate organizată.

Avem deja primele cazuri înregistrate pe toate categoriile de infracțiuni la care m-am referit, trafic de droguri, trafic de arme, trafic de persoane, sunt cele mai lucrative business-uri ilegale care produc profituri uriașe.

Și pericolul cel mai mare nu constă doar în faptul că o armă poate ajunge în spațiul european sau o persoană să fie exploatată în spațiul european.

Ci vorbim despre migrația banilor în zone posibil necontrolate și aceasta ar putea alimenta corupția. Or, inclusiv conform rapoartelor Europol, corupția este foarte strâns legată și cu corupția mare, care poate alimenta decizii care să schimbe și regimuri și cursuri, în special cel democratic din regiune. Acesta este pericolul cel mai mare pe care noi înțelegem. De aceea toate planurile noastre de contingență sunt calibrate astfel încât să vedem asupra finalității care și-o doresc aceste grupări criminale.

Rep: Transnistria e considerată în Europa o placă turnantă pentru criminalitatea organizată. Aveți o cooperare cu Tiraspolul.
Ana Revenco: Nu putem vorbi niciodată despre o cooperare. A fost întotdeauna o epavă a Moscovei. Întotdeauna Moscova și-a dorit să țină în sub control Republica Moldova, menținându-și trupele și forțele armate pe acel teritoriu. Înțelegem că a servit în decursul timpului drept o gaură neagră și în continuare este un risc în ceea ce privește prevenirea sau combaterea criminalității. Acum, Ucraina a închis acel sector și asta a contribuit destul de mult la reducerea criminalității. Suntem mobilizați și noi să nu permitem instituirea acestor coridoare criminale transnaționale.

În rest, dialogul este menținut la nivelul biroului de politici. Se caută soluții pașnice. Înțelegem un lucru că toți locuitorii, și de partea dreaptă a Nistrului și de partea stângă își doresc pacea și liniștea. Mulți locuitori din acea zonă au avut ocazia de a călători în Europa și înțeleg care sunt beneficiile, avantajele UE.

Rep: La cât estimați numărul de persoane cheie din sistemul de securitate din Republica Moldova – armată, Minister de interne, servicii secrete – care sunt controlate direct sau indirect de Moscova?
Ana Revenco: De 30 de ani Moscova a fost prezentă. De 30 de ani Moscova și-a impus persoanele-cheie în instituții pentru a obține decizii în favoarea și în interesul său. De aceea realizăm că și în continuare anumite procese sunt sabotate din interior. Aceasta este provocarea în lupta noastră de a institui și a construi democrația. Și exact din acest motiv există această rezistență.

Fiecare nou pas făcut în direcția construirii democrației scoate în evidență anumite personaje. Luăm asta în calcul atunci când elaborăm planuri de acțiune, creăm echipe.

Rep: Un alt punct fierbinte pe halda harta Moldovei este Găgăuzia. Ce informații aveți despre Găgăuzia? Sunt aspecte politice și de securitate care vă îngrijorează acolo?
Ana Revenco: Ne îngrijorează orice orice acțiune organizată în spatele cărei este Moscova, care mizează pe destabilizare. Această unitate beneficiază de autonomie, fiind parte a Republicii Moldova. Dar este o autonomie construită pe principiul etniei. Întotdeauna Moscova a preferat să țină o relație directă, alimentând inclusiv anumite discursuri și poziții. Scopul fiind ca la timpul potrivit să mai pună tensiune suplimentară pe Chișinău.

Cert este că în acest teritoriu, Chișinăul nu a intrat de 30 de ani. Acum reconstruim dialogul, apropiem această unitate de Chișinău. Este important că democrația s-o simtă toți oamenii, indiferent de cât de departe se află de Chișinău.

Rep: Este și Irina Vlah, ca Ilan Șor sau Igor Dodon un pion al Moscovei?
Ana Revenco: N-o să mă lansez în astfel de ipoteze. Noi, la Ministerul Afacerilor Interne, vorbim despre fapte.

Dar aș vrea să dau un mesaj de determinare pentru cetățenii noștri. Luptele date în 1992 arătau că acei oameni își doreau a construi o țară. Timpurile în care noi suntem acum ne oferă nouă această oportunitate, să demonstrăm că noi ne dorim o țară, noi toți moldovenii, noi toți cei care locuim pe partea cealaltă a Prutului. Și da, costurile pot fi mari, pentru că vedem la ce presiuni suntem toți supuși. Dar eu am absolut toată certitudinea că noi vom putea să facem front comun, absolut toți, așa cum s-au mobilizat sute mii de moldoveni în data de 24 februarie 2022 și au venit să pună umărul alături de cei de la Afaceri Interne să ajute refugiații. Exact așa eu cred că noi toți ne putem mobiliza ca să trecem și această iarnă și să aratăm unitate. Pentru că o țară nu se construiește ușor și siguranța, securitatea nu este ceva ce primești în dar, trebuie să lupți în fiecare zi. Și eu cred că noi o putem face cu toții și o să ne reușească.