INTERVIU Andrei Spînu, ministrul moldovean al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale: Trebuie să discutăm despre reconstrucția Ucrainei la pachet cu Republica Moldova / Acțiunile lui Ion Ceban sunt dictate de Kremlin / Nu cred că există riscul unei mișcări secesioniste în Găgăuzia

Andrei Spînu, ministrul moldovean al infrastructurii și dezvoltării regionale și unul dintre liderii influenți din partidul de guvernământ PAS, a declarat într-un interviu pentru G4Media că eforturile comunității internaționale de reconstrucție a Ucrainei trebuie să vină la pachet cu investiții în infrastructura Republicii Moldova. El a dat ca exemplu calea ferată, esențială pentru transportul de materiale și muncitori către Ucraina, despre care a spus că este într-o situație ”dezastruoasă”.

Spînu a vorbit și despre Ion Ceban, actualul primar al Chișinăului, pe care l-a caracterizat drept condus de Kremlin, și a respins scenariul unei mișcări sepratiste în regiunea autonomă Găgăuzia.

Oficialul de la Chișinău a comentat și faptul că este ministrul cu cel mai mare capital negativ de imagine, dând vina pe propaganda rusă și pe criza energetică pe care a gestionat-o în calitate de fost ministru al Energiei.

• Citește mai jos interviul integral cu Andrei Spînu, realizat săptămâna trecută la București:

Rep: Care este motivul pentru care ați venit aici și ce proiecte încercați să demarați împreună cu autoritățile române?
Andrei Spînu: Am participat la panelul privind reconstrucția Ucrainei de la Forumul de Securitate al Mării Negre și de asemenea, am avut o întâlnire cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Aici am discutat despre cum putem lua din experiența și bună și mai puțin bună de absorbție a fondurilor de preaderare, și să înțelegem mai bine care au fost lecțiile învățate de România. De asemenea, vrem să avem un grup de lucru comun tehnic care să ne ajute pe noi să construim infrastructura instituțională care să ne pregătească de eventualele fonduri de preaderare.

Rep: Legat de reconstrucția Ucrainei, în Republica Moldova aveți discuții cu investitori străini sau guverne care vor să se implice în acest proces?
Andrei Spînu: În primul rând, infrastructura Republicii Moldova are nevoie de investiții enorme pentru a fi reconstruită sau, mai corect spus, modernizată. Pentru că dacă ne uităm cum arată infrastructura țării noastre, eu sunt sigur că Kremlinul a făcut tot posibilul, printr-un soi de război hibrid, să nu permită dezvoltarea acestei infrastructuri, prin politici și policienii care i-au servit pe parcursul timpului.

Dacă ne uităm la calea ferată, de exemplu, e un dezastru. Nu doar infrastructura propriu-zisă, ci și procesele operaționale sau digitale. Ei încă au servere în Moscova, cu proceduri invechite din perioada sovetică. Nu excludem că sunt și anumite date care despre care nici nu știm că se transmit către Moscova.

Nu mai vorbit de lucruri simple, poduri peste Prut, care nu s-au construit, străzi sau drumuri regionale și naționale care nu au fost reabilitate. Pentru mine este clar că a fost făcut cu bună intenție: să rămânem așa cum suntem. Nu mai vorbim de infrastructura energetică.

În afară de linia electrică care să ne unească cu România practic nu s-a progresat decât în ultimii 2-3 ani.

Și noi, în procesul de reconstrucție a Ucrainei, spunem foarte clar Moldova este foarte bine poziționată, pentru că cele mai afectate zone din Ucraina vor fi cele de la sudul Ucrainei, iar accesul este prin Moldova.

Ca să ajungi la Odesa, la Mikolaiv, trebuie să treci prin Moldova. Și cum vor trece materialele de construcție, cum vor trece muncitorii, dacă avem cozi de 10 km la vamă, dacă avem o cale ferată pe care se circulă cu o viteză foarte mică, dacă avem o infrastructură portuară slab dezvoltată și la Giurgiulești, dar și la Galați? Pentru că la Galați nu s-a investit foarte mult, s-a investit în Constanța, la Galați de abia acum se încep anumite procese.

Deci noi trebuie să să discutăm despre această reconstrucție a Ucrainei la pachet cu Republica Moldova. Sau mai corect ar fi ca Republica Moldova să fie deja pregătită pentru a putea ajuta Ucraina.

Rep: Și despre ce fonduri vorbiți? Fonduri de la Uniunea Europeană, fonduri din partea României, fonduri naționale, sau împrumuturi luate de Republica Moldova?

Andrei Spînu: Evident că noi vrem să folosim toate oportunitățile și le-ați menționat corect. În primul rând contăm pe fondurile de preaderare, care sunt fonduri nerambursabile. Contăm pe programele Uniunii Europene în care putem atrage anumite părți de grant, dar și anumite componente de credit cu dobânzi foarte bune de la BERD, BEI și Banca Mondială. Dar contăm foarte mult și pe un suport bilateral mai larg, în primul rând din partea României.

Avem deja acele 100 de milioane de euro care au fost promise anul trecut de România. Anul trecut a fost dată prima tranșă, săptămâna trecută au fost aprobate alte câteva proiecte anunțate de prim-ministrul României. Și mai avem și alte relații apropiate cu alți parteneri prieteni, cum este Franța, care încearcă să ajute Germania, Austria, Polonia.Dar oricum România rămâne principal partener.

Noi avem discuții cu Comisia Europeană și cu România. Recent au fost modificate hărțile transeuropene de transport extinse pe Republica Moldova, în care sunt două proiecte mari pe care noi împreună cu România trebuie să le facem.

E vorba despre autostrada Moldovei care trebuie să ajungă la Iași – Ungheni – Chișinău și apoi spre Odesa.

Și al doilea proiect mare este același traseu, dar pe calea ferată cu ecartament european. Ambele au fost introduse în hărțile transeuropene, și asta înseamnă că ele sunt în vizorul strategic al Uniunii Europene și pot fi finanțate din inclusiv din fonduri europene. Noi suntem la diferite faze, spuneam că acum construcția podului Ungheni – Ungheni este deja mai avansată.

În același timp avem resurse pentru studiul de fezabilitate pentru autostradă, la fel pentru calea ferată și soluția este să le construim pe aceste două care vor uni definitiv practic și vor fi proiectele care vor face ca acest drum să fie unul foarte, foarte rapid.

Rep: Ați vorbit de ajutorul de la UE, din România. Cum explicați dumneavoastră faptul că în timp ce acești parteneri occidentali ai Republicii Moldova ajută semnificativ, iar Rusia pune piedici cât poate în dezvoltarea Republicii Moldova, totuși narativul rusesc are tracțiune încă mare în Republica Moldova? Cum explicați pentru publicul din România?
Andrei Spînu: Da, e foarte simplu. Ceea ce s-a făcut în ultimii 60-70 de ani, nu schimbi în 2-3 ani. Republica Moldova a fost parte a Uniunii Sovietice până în 1991. Apoi a urmat o perioadă cu politicieni trădători, practic ancorați la surse financiare și de influență de la Kremlin. Integrarea noastră europeană pe bune a început probabil în ultimii zece ani, dar de-abia de 3 ani avem un guvern și o guvernare care nu mai pun la îndoială în nici un fel acest parcurs.

Și evident că în acești 3 ani nu poți să schimbi peste noapte ceea ce s-a construit de către Kremlin în Republica Moldova. Noi trebuie să avem răbdare și maturitate ca să putem să construim, pe de altă parte să explicăm și să aducem suficiente argumente de ce această cale este cea pe care trebuie să o urmeze cetățenii și să ajutăm toată societatea să se unească în jurul acestui obiectiv major.

Eu cred că avem o dinamică bună. Și ar fi mult mai bună dacă nu am avea acest interferență, acest război hibrid care este dus pe teritoriul țării noastre, în mod special de partidele politice controlate de Kremlin.

Iată un exemplu simplu. În momentul în care Uniunea Europeană și noi încercăm să construim drumuri, ei pompează bani nelimitat în propagandă și în cumpărare de oameni, de voturi, de tot felul de emisari, creează partide și de dreapta, și de stânga ca să încurce și să destabilizeze situația. Și Moldova este o țară mica. Cu câteva zeci de milioane de euro poți să faci extrem de mult rău și ei asta au înțeles și asta fac.

Rep: Ce date aveți în acest moment legate de prezența prognozată la referendumul din 20 octombrie și la scorul în care se va înregistra, ce vă arată sondajele?
Andrei Spînu: Evident că ne uităm în sondaje, dar prioritatea noastră este să mergem în sate, orașe, să vorbim cu oamenii. Dacă luăm tehnic ce arată sondajele, suportul pentru Uniunea Europeană depășește 60% și este în creștere în ultimele câteva luni. Referitor la prezență, în Moldova mereu a fost o prezență bună la alegeri. Și tocmai acesta a fost și unul din motive pentru cuplarea alegerilor prezidențiale cu referendumul.

Mesajul nostru este simplu: oamenii trebuie să decidă, nu decid politicienii dacă mergem spre Uniunea Europeană sau nu. Inclusiv partidele prorusești de-a lungul timpului au spus foarte tranșant acest lucru. Nu văd de ce inclusiv un partid care vede direcția de dezvoltare a Moldovei în altă parte din Uniunea Europeană nu ar încuraja cetățenii să iasă la vot, să voteze, să se exprime.

Rep: Care ar fi scorul mulțumitor pentru PAS și pentru guvernul dumneavoastră la referendum, astfel încât opțiunea pro-europeană să fie una clară?
Andrei Spînu: Nu cred că pot să spun și nu este corect. Trebuie ca oamenii să spună. Ce contează este că un rezultat pozitiv al acestui referendum va schimba Constituția, va introduce norme ce vor asigura, cel puțin din punct de vedere juridic și legal, că parcursul european este ireversibil, iar anumite acțiuni de schimbare a cursului sau anumite politici sau legi care ar putea fi votate în anii viitor care să schimbe opțiunea, ar fi declarate neconstituționale. Și asta este importantă pentru pentru mine.

Rep: Ce rol formal veți avea în această campanie pentru prezidențiale și referendum?
Andrei Spînu: Sunt vicepreședinte al partidului (PAS, de guvernământ – n.red.) și sunt membru al echipei care se ocupă de de campanie. Dar mereu am spus că toată lumea trebuie să se ocupe de această campanie. Mă refer la toată lumea care crede că viitorul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană.

Acest referendum nu este despre PAS și nu este despre doamna președintă. Este un referendum despre viitorul țării, al copiilor noștri și este o întrebare la care trebuie să răspundă fiecare cetățean, membru al unui alt partid politic, societatea civilă, mediul de afaceri etc. Este despre cum văd viitorul țării peste șapte-zece ani.

Rep: Care e relația în momentul acesta între partidul PAS și președinta Maia Sandu? În ultimii ani a fost o remaniere guvernamentală, inclusiv dumneavoastră ați plecat din guvern, ați mers la Administrația Prezidențială, v-ați întors în guvern, au fost alegerile locale unde partidul a avut un rezultat mai degrabă dezamăgitor în Chișinău.
Andrei Spînu: Relația e una simplă: PAS o susține pe doamna președintă. Pe parcursul acestor 3 ani permanent au fost lovituri și încercări să ne rupă și am demonstrat atât guvernul, cât și parlamentul și președinția că lucrăm pentru obiectivul pe care l-am promis atunci când a fost fondat PAS de doamna președintă Maia Sandu. Și din momentul acela până în ziua de astăzi lucrăm pentru pentru acest obiective împreună și cred că asta contează cel mai mult.

Evident că pe parcursul timpului apar diferite situații și e normal într-o democrație. Mie mi-ar fi teamă să trăiesc într-o societate în care să nu apară niciun fel de situații mai delicate, discuții, inclusiv contradictorii. Asta, de fapt, arată că lucrurile se întâmplă așa cum trebuie să se întâmple.

Iar acum noi lucrăm toți împreună ca să câștigăm referendumul și să câștigăm al 2-lea mandat pentru doamna președinte.

Rep: Intră în alegerile prezidențiale actualul primar al Chișinăului, Ion Ceban?
Andrei Spînu: Nu cunosc dacă intră sau nu. Va decide Kremlinul dacă intră sau nu.

Rep: Credeți că acțiunile lui sunt dictate de Kremlin?
Andrei Spînu: Nu cred. Sunt sigur.

Rep: Aveți vreo dovadă în sensul acesta?
Andrei Spînu: Da, dovezile pe care le-a adus el însuși atunci când a protestat împotriva Uniunii Europene, când a protestat inclusiv la Bruxelles, a depus un proiect de lege împotriva acordului de asociere UE – Republica Moldova. Deci e bine să ne uităm la fapte. Nu cred că s-a schimbat, nu cred în schimbări atât de radicale într-o perioadă atât de scurtă.

Rep: Credeți că Ceban e un adversar mai adversar mai redutabil pentru Maia Sandu decât Igor Dodon sau decât decât alți exponenți ai partidei ruse, ce arată sondajele?
Andrei Spînu: Cifrele arată ată că Maia Sandu este candidatul care câștigă alegerile prezidențiale, indiferent cine ar fi contracandidatul. Dar ceea ce contează este să mobilizăm societatea, în primul rând să susțină integrarea europeană și pe doamna președinte.

Rep: Pentru că am vorbit de Ceban și Chișinău, cum explicați totuși scorul slab al PAS la alegerile locale din Chișinău, unde candidatul la primărie a pierdut încă din primul tur? Ați fost implicat în campanie și în Chișinău și la nivel național.
Andrei Spînu: PAS nu a luat un rezultat rău la Chișinău.

Rep: Totuși a fost o înfrângere din primul tur.
Andrei Spînu: Da, la funcția de de primar este adevărat, dar dacă ne uităm politic, PAS a luat același număr de consilieri municipali ca și primarul care a câștigat din primul tur. Acum putem să aducem multe argumente, să ne uităm în în urmă, dar cred că trebuie să vedem e ce facem pe viitor și să ne concentrăm pe referendum și alegerile prezidențiale.

Pe țară la alegeri locale PAS a luat un rezultat foarte bun, probabil unul dintre cele mai bune rezultate luate de vreun partid la alegerile locale din istoria țării. Am câștigat 18 președinți de raion din 32 și peste 300 de primari. Da, ne-am fi dorit să câștigăm și și Chișinăul. Și aici trebuie să tragem concluzii, lecții și să ne pregătim

Rep: Una din posibilele explicații a fost dată de un sondaj recent al Institutului Republican Internațional, care a arătat că miniștrii din guvernul PAS au preponderent o imagine negativă, dumneavoastră sunteți lider la aceste opinii nefavorabile ale cetățenilor, cum vă explicați? Ce a făcut ca dumneavoastră să fiți politicianul cu cea mai negativă imagine?
Andrei Spînu: Niciodată nu m-am îngrijit probabil prea mult de imaginea mea publică, în sensul în care să îmi pun acest obiectiv ca neapărat să fiu plăcut. Probabil în situația în care am fost noi era mai important să rezolvăm niște probleme și principala problemă de care m-am ocupat, care a fost probabil cea mai complicată problemă din 2021 până în 2023, a fost criza energetică.

Rep: Vă referiți la faimosul contract cu Gazprom care v-a atras nenumărate critici. Regretați că ați fost atunci la Moscova?
Andrei Spînu: Nu regret niciun pas pe care l-am făcut în acel proces. Eu am primit mandatul să fac tot ce trebuie ca țara să devină independent energetic și asta s-a întâmplat.

Deci practic 2023 a fost prima iarnă în care eram ministru responsabil de energie și am trecut-o fără gaz rusesc și iarna 2023 – 2024 a demostrat că ce am făcut, a fost corect, iar Moldova nu mai este dependentă de de gazul rusesc. Și asta a contat. Este evident că această criză energetică a avut un impact pentru cetățeni când vorbim de tarife de cost, ca în toată Europa. Eu înțeleg că aceste lucruri nu puteau să creeze o imagine pozitivă. În același timp, eu sunt cu inima împăcată pentru că acum Moldova este liberă, nimeni nu mai trebuie să meargă la Sankt Petersburg (sediul Gazprom – n.red.) sau la Kremlin să discute contractele pe gaze.

Rep: Ați simțit la acele discuții cu partea rusă, presiune, șantaj din partea lor?
Andrei Spînu: Din prima zi. Toată politica lor cu Moldova a fost bazată pe șantaj. Apropo, Moldova a fost prima țară șantajată energetic în 2021, după care au urmat tarife foarte mari la gaze. Și toată Europa a simțit acel șantaj. Iar tot ce am făcut noi, inclusiv când eu a fost responsabil, a fost exact asta: să deschidem piața, să asigurăm toate interconexiunile, să demonstrăm că Moldova este un partener corect și responsabil în domeniul achizițiilor resurselor energetice. Eu îmi aduc aminte foarte bine când noi am plătit prima achiziție de gaz și practic nimeni nu voia să vândă gaz Moldovei din cauza lipsei credibilității. Mai ales în perioada aceea când toată lumea căuta gaze, era o panică pe piață și nimeni nu voia să riște. Și noi am reușit să demonstrăm că suntem un partener de încredere. Și acum nu mai sunt probleme. Putem să aducem gaz de oriunde din din lume.

Rep: Am văzut evaluări ale unor think-tankuri americane și britanice legate de Găgăuzia. E următoarea Transnistrie? Cum evaluați politic în acest moment pericolul ca conducerea Găgăuziei să încerce o mișcare secesionistă?
Andrei Spînu: Nu cred că există acest risc. Tot mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova care locuiesc în acea zonă înțeleg că a făcut o greșeală atunci când unii și-au vândut votul pentru această grupare criminală care este acum la conducere.

Rep: Vă referiți la bașcana Evghenia Guțul?
Andrei Spînu: Nu putem să-i zicem așa, este membră a grupării criminale organizate.

Rep: Pe ce vă bazați atunci când spuneți că tot mai mulți cetățeni din regiune își regretă votul?
Andrei Spînu: Pentru că noi avem programe guvernamentale pe care le facem acolo, precum este satul european, programe de dezvoltare regională, drumuri. Noi am spus permanent că nu vom discuta cu reprezentanții grupului criminal organizat care este în Găgăuzia, ci vom discuta cu oameni, cu primarii, cu funcționarii ca să putem să implementăm politicile publice în interesul tuturor locuitorilor.

Noi avem proiecte foarte serioase: facem centura orașului Vulcănești, un element important de infrastructură rutieră care duce spre portul de la Giurgiulești. Am fost recent, inclusiv compania de proiect a avut comunicare foarte bună cu autoritățile publice locale, cu primăria din Vulcănești. Deci există deschidere totală cu proiectele să meargă înainte.

În Găgăuzia avem mai multe proiecte aplicate la satul european, proiecte de dezvoltare regională, apeducte și toate merg bine, pentru că până la urmă oamenii își doresc condiții bune de viață. Iar cei care conduc temporar regiunea nu pot să asigure acele condiții.

Rep: Cum evaluați riscul ca în Găgăuzia să apară încercări de destabilizare a situației așa cum le-am văzut anii trecuți la Chișinău, instrumentate de Rusia prin intermediul factorilor săi?
Andrei Spînu: Asta vor face pe tot teritoriul Republicii Moldova, nu doar în Găgăuzia. Este evident că Kremlinul dorește ca lucrurile să nu meargă bine în țara noastră și vor încerca să destabilizeze peste tot unde vor putea.

Până acum însă, structurile de forță ale Moldovei au reușit să facă față multiplelor provocări. Noi suntem siguri că vom putea păstra liniște și pace în țara, astfel ca pe de o parte să ne mișcăm cu proiectele noastre, pe de altă parte, să putem să îmbunătățim viața de zi cu zi a oamenilor.

Rep: Care e dinamica politică în Transnistria?
Andrei Spînu: E simplu: oamenii vor pace. Și în regiunea transnistreană, și în Găgăuzia, și la Cahul, și la Chișinău, și la Ialoveni. Apoi oamenii vor condiții bune de viață și să aibă siguranța zilei de mâine, indiferent în ce zona a țării trăiesc. Toate aceste lucruri pot fi garantate doar dacă ne mișcăm spre Uniunea Europeană. La fel se întâmplă și în Transnistria. Tot mai mulți cetățeni, oameni de afaceri înțeleg că pacea, condiții bune de viață și economice și viitor sunt doar în Uniunea Europeană.

Ne-am dori ca lucrurile să se întâmple mai repede, dar înțelegem că este un proces prin care trebuie să trecem. Și rolul nostru este să demonstrăm și să facem lucrurile bine, așa ca să putem ajunge la cât mai mulți oameni și a avea argumente atunci când vorbim despre UE.

Notă: Transcrierea interviului a fost realizată cu softul VatisTech