INTERVIU Aurelian Crăiuţu, profesor de stiințe politice la Indiana University: Meciul Biden-Trump va fi decis în șase state-cheie / Ce teme vor conta pentru alegătorii americani

Alegerile prezidențiale din Statele Unite din luna noiembrie se îndreaptă spre o nouă confruntare Joe Biden contra Donald Trump, care va fi decisă în șase state swing, a declarat Aurelian Crăiuţu, profesor de stiințe politice la Indiana University în Bloomington. Crăiuțu a vorbit pentru G4Media.ro despre cursa prezidențială din America, despre factorii care au contribuit la deriva actuală a Partidului Republican, ce crede despre un candidat terț la Casa Albă și dacă este posibil ca Trump să conducă țara din închisoare.

Adrian Novac: Vom avea la toamnă alegeri prezidențiale, alegeri pentru Congres în America. Cum vi se pare ciclul electoral actual?

Aurelian Crăiuțu: În clipa de față e clar că Donald Trump este de neoprit, pentru că am trecut de ‘Super Tuesday,’ iar Nikki Haley a ieșit din competiție.

Pe de altă parte, rămâne o anumită incertitudine în condițiile în care Trump este inclus în 4 sau 5 procese penale, dintre care primul va intra pe rol pe 25 martie.

Deci nimeni nu poate prezice ce sa va întampla dacă Trump câștigă nominalizarea Partidului Republican, dar este condamnat penal. Asta este prima incertitudine.

A doua incertitudine este legată de vârsta președintelui Biden care are 81 de ani. El a dat dovadă de anumite scăpări de memorie și e un om în vârstă. Asta nu înseamnă că Trump este un om mult mai tânăr decât el: Trump însuși are 77 de ani, nu este nici el un tinerel. Deci este foarte ciudat că în clipa de față se preconizează un nou meci între Biden și Trump, în condițiile în care cei doi sunt candidați în vârstă.

Acum, țara e divizată. Acest lucru l-au arătat alegerile din 2020. America este 50 % roșie (republicană) si 50 % albastră (democrată). Acest lucru e un lucru bun, în opinia mea. Sistemul federal dispersează puterea: există state violete, așa numitele purple states, cum ar fi Colorado, unde puterea ar putea fi împărțită între cele două partide la nivelul statelor. Acest lucru nu se va schimba după alegerile din 2024.

Apoi, în momentul actual, electoratul feminin pare a fi nemulțumit de decizia Curții Supreme de anul trecut de a anula dreptul la avort, ceea ce e un avantaj pentru democrați.

Marea problemă este dacă Trump candidează și nu va recunoaște alegerile în cazul în care le pierde. Trump a pierdut alegerile cu 7 milioane de voturi în 2020, dar, ce a făcut diferența în final, nu au fost cele 7 milioane de voturi, ceea ce este un număr enorm, dacă stăm să ne gandim, ci aproximativ 300.000 de voturi dispersate în 6 state: Pennsylvania, Georgia, Michigan, Wisconsin, Arizona și Nevada. Acestea au fost cele 6 state-cheie în 2020 si tot ele vor fi decisive și anul acesta.

Ce se întâmplă la nivelul acestor state va fi decisiv. În 2020, o bună parte din aceste state au avut două liste de electori, electorii pentru Trump și electorii pentru Biden. Și acest lucru este grav, pentru că trebuie să fie o singură listă de electori in fiecare stat desemnată de partidul care a câștigat alegerile.

În continuare, spectrul contestării legitimității alegerilor reprezintă un mare pericol la adresa democrației americane. Și există semne că o bună parte din legislatorii republicani sunt dispuși să facă jocul lui Donald Trump. Mă refer la senatorul din Ohio J. D. Vance, la senatorul din South Carolina Tim Scott, care au declarat că, dacă sunt nominalizați ca vicepreședinți, atunci ei vor fi capabili să facă ceea ce Mike Pence, spre cinstea lui, a refuzat să facă în ianuarie 2021. Și anume să ignore votul oficial si sa refuze sa certifice alegerile.

A.N.: Vorbeați de președintele Biden, vorbeați de Donald Trump. Sondaje peste sondaje au indicat constant faptul că mulți dintre americani nu-i mai vor pe cei doi. N-are America alternative la acești doi politicieni?

A.C.: Ba da. Există oameni tineri care ar putea intra în scena politică, dar în clipa de față atât partea republicană, cât si partea democrată sunt ocupate de aceste două figuri care sunt figuri proeminente – Trump la dreapta, Biden la stânga -, și, cred eu, e prea târziu pentru ei să se dea în lături. Trump nu se va da niciodată, aceasta este clar. Pentru Trump, candidatura este un mod de a evita sa intre la închisoare.

Culmea este că palmaresul primului mandat al lui Biden este, economic vorbind, pozitiv. A reușit să treacă, cu ajutorul partidului, o serie de pachete legislative ambițioase în mai puțin de trei ani. Economia Americii în clipa de față este într-un reviriment remarcabil. Ea și-a revenit mult mai mult decât orice altă economie din vestul Europei sau Canada.

A.N.: Se avansează în multe cercuri, în presă, pe scena politică de la Washington, varianta unui candidat terț. Cu toate astea, la fiecare scrutin, acest candidat alternativ nu reușește să adune suficiente voturi pentru a se impune. Va fi America prizonieră pe vecie a acestui sistem politic dual democrați-republicani? Nu există alternative?

A.C.: Pe moment da, sistemul dual domină. Cel mai de succes candidat terț, așa cum spuneți, în istoria recentă, a fost Ross Perot în 1992. Ross Perot a avut atunci 23 % de voturi, suficient ca să topileze candidatura lui George Herbert Walker Bush, care a pierdut din cauza lui Perot, acesta luând voturi de la dreapta.

Să ne amintim apoi că, în 2000, Ralph Nader a cules voturi de la stânga, de la Al Gore, și a contribuit indirect la alegerea lui George W. Bush ca președinte.

Au existat candidați terți și în 2016, care probabil că au condus la alterarea rezultatului final. Candidata la care mă refer este Jill Stein (n.a. care a fost nominalizata Partidului Verde), o candidată mai puțin cunoscută, dar care a adunat suficient de multe voturi în state-cheie, care probabil au fost luate de la stânga, de la Hillary Clinton.

Vor fi candidați terți și în 2024. La stânga, sunt doi în clipa de față: unul este Robert Kennedy Junior, o figură foarte controversată și imprevizibilă. Iar al 2-lea este un profesor de teologie, Cornel West, o figură foarte carismatică în sânul comunității afro-americane, care ar putea influența votul în anumite state.

La dreapta însă, s-a speculat despre posibilitatea unei candidaturi a lui Liz Cheney, care nu a dat până în clipa de față un verdict. Există, așadar, speculații pe tema asta, însă ca să raspund întrebarii dumneavoastră, șansele ca un candidat terț să spargă dominația celor două partide sunt nule.

Sistemul e construit în așa natură încât favorizează două partide importante. Acum, deriva Partidului Republican din clipa de față poate duce la scindarea formațiunii, iar o aripă din republicani să formeze o altă grupare politică. Dar eu nu văd acest lucru ca fiind posibil pe termen scurt.

A.N.: Vorbeați de posibilitatea ca Donald Trump să fie condamnat în urma celor 4 procese penale pe care are. Ce se va întâmpla dacă el va intra în închisoare înainte de scrutinul din 5 noiembrie? Ce se întâmplă în acest caz?

A.C.: Nimeni nu știe. E limpede că procesele în care el a fost implicat n-au făcut decât să-i crească popularitatea, în ultimele luni. Cu cât a fost mai implicat penal, cu atît i-a crescut popularitatea, astfel încât e greu de spus ce se va întâmpla.

A.N.: Constituția americană prevede un astfel de scenariu?

A.C.: Din câte știu eu, nu.

 

A.N.: Ar putea America să fie condusă de un președinte din închisoare?

A.C.: (Râde) Acesta e un scenariu de film negru. Nu știu.

 

A.N.: Să spunem că alegerile au avut loc. Joe Biden a ieșit președinte. Cum credeți că va arăta al doilea mandat al său? Va continua America să își revină din punct de vedere economic?

A.C.: Este clar că economia e in forma buna în clipa de față: șomajul la cote istorice joase, cotele bursei de la New York sunt mai mari decât niciodată.

Ceea ce este limpede este că poziția Americii în lume va avea de câștigat dacă Biden va rămâne la Casa Albă. Uitați-vă numai la anxietatea care a cuprins toți membrii NATO care au luat cunoștință cu perplexitate de declarațiile lui Trump legate de articolul 5, de posibila invazie a unei țări NATO de către Rusia. Din acest punct de vedere, pe plan internațional, o a doua Administrație Biden ar fi aclamată. Eu cred că va fi un lucru bun pentru comunitatea internațională.

 

A.N.: Ce se va întâmpla dacă Trump iese președinte?

A.C.: Puteți ghici răspunsul indirect din ceea ce v-am spus legat de Biden. Marele semn de întrebare este legat de atitudinea unei posibile Administrații Trump față de NATO, față de Rusia sau China.

Trump a facut niște gafe monumentale în politica externă față de China. De exemplu, el a retras Statele Unite din parteneriatul Trans-Pacific, o alianță între Statele Unite și țările din zonă (Japonia, Coreea, Vietnam, Filipine), pentru a limita puterea și influența Chinei.

Or, Statele Unite s-au retras in 2017 din acest parteneriat, lasând mână liberă Chinei in zona. Aceasta a fost o eroare monumentală. Astfel de gafe pot fi și sunt previzibile într-un al doilea mandat al lui Trump. Pericolul vine și din faptul că, din declarația pe care el a făcut-o jurnalistui Sean Hannity de la Fox News, care l-a întrebat: “Ce veți face? Veți conduce țara ca un dictator?” și el a răspuns: “Doar în prima zi.’’ E suficient ca să dea un fior pe șira spinării tuturor celor care cred că un al doilea mandat al lui Trump ar însemna dispariția democrației americane.

Eu nu cred acest lucru. Nu adopt un astfel de limbaj, dar îmi dau seama că primul mandat al lui Trump s-a incheiat cu o catastrofă, evenimentele din 6 ianuarie. Apoi, un lider care a incurajat aceste evenimente tragice nu trebuia să mai poată candida încă o dată la președinția Americii, el trebuia “impeached’’ a doua oară, astfel încât, prin lege, sa nu mai poate fi candida vreodata.

 

A.N.: Dacă Trump nu va mai candida, au republicanii alternativă la el?

A.C.: Da, paradoxal, Nikki Haley într-o confruntare face-to-face cu Biden avea mai multe șanse să câștige cu Biden, decât Trump ar avea șanse cu Biden. Trump este ca un magnet care atrage atașament fanatic și repulsie fanatică. Nikki Haley este reprezentanta unei aripi rezonabile a Partidului Republican. Acum, dupa ce ea s-a retras, alegătorii indeciși din statele-cheie, alegătorii independenți, moderați, dacă vreți, care în clipa de față sunt negativi față de Trump, ar putea foarte ușor să voteze pentru Biden în absența alternativei oferite de Nikki Haley.

 

A.N.: Care credeți dumneavoastră că sunt subiectele care vor conta în aceste alegeri pentru alegătorii americani: economia, avortul, inflația? Care va fi criteriul esențial, unde se vor uita întâi oamenii?

A.C.: Depinde pe cine întrebați. Dacă întrebați la stânga și o bună parte din alegătorii moderați, avortul. Decizia Curții Supreme de a anula Roe vs. Wade din 1973 e o decizie cu multe riscuri pentru republicani.

 

A.N.: Din cauza asta au și pierdut alegerile intermediare de acum doi ani.

A.C.: Decizia Curții a fost luata abia in 2023 si își va arăta efectul în 2024. Cred că revirimentul economiei va face ca temele economice să fie mai puțin importante pentru republicani care vor insista însă pe tema imigrației. După cum ați văzut, Trump nu dorește în clipa de față ca Senatul și Congresul să legisleze pe tema asta pentru a pretinde că politica imigrației a fost scăpată de sub control de către Administrația Biden. Deci avortul și imigrația sunt cele 2 teme care vor conta enorm.

Ucraina nu contează foarte mult pentru republicani, iar Rusia si Putin la fel. Este greu de spus în ce măsură Rusia rămâne o obsesie în America pentru toată lumea. Sunt teme foarte importante, dar cred că avortul și imigrația vor fi decisive.

 

A.N.: Războiul Israel-Hamas? Gaza? Vor conta?

A.C.: Contează doar în anumite state și, din păcate sau din fericire, depinde din ce punct de vedere priviți. În Michigan, de exemplu, acest lucru va fi foarte important pentru democrati. Michigan are o importantă comunitatea arabo-americană, care în mod normal ar fi votat cu democrații. Dar în clipa de față se pare că imaginea lui Biden în acele comunități este foarte șifonată. Astfel încât dacă dacă acei alegători nu votează deloc sau votează pentru Trump – ceea ce iarăși n-ar fi rațional, pentru că Trump este total pro-Israel -, atunci democrații ar putea pierde alegerile in Michigan. Asta ar putea avea consecințe majore în plan electoral național.

 

A.N.: Planează iarăși Putin și Rusia asupra alegerilor din 2024 din Statele Unite, așa cum s-a întâmplat în 2016 și posibil în 2020?

A.C.: Pentru noi toți din Statele Unite, și probabil și pentru dumneavoastră din afară, rămâne un mister: ce fel de relație are Trump cu Putin? Relația lor este o relație misterioasă. Să ne amintim de acea declarație absolut rușinoasă de la Summit-ul de la Helsinki din 2018, unde Trump a spus că are mai multă încredere în Putin decât în serviciile lui de informații. Ceva nu e în regulă acolo. Este clar că această afinitate a lui Trump pentru Putin reprezintă un mare semnal de alarmă și de aceea spectrul lui Putin planează în continuare asupra alegerilor.

Dar să nu uităm, există hackeri din alte părți ale lumii care pot influența alegerile, din China și din alte țări, și există o mulțime de posibilități de a influența alegătorii prin ‘deepfakes,’ prin reclame false, campanii de denigrare și așa mai departe. Câmpul este larg deschis aici pentru oricine, nu numai din Rusia, ci și din China și de oriunde.

 

Aurelian Crăiuţu este profesor de stiinte politice in cadrul Universitatii Indiana, Bloomington, Statele Unite. A obținut doctoratul in teorie politică la Universitatea Princeton in 1999. Volumele sale, publicate de edituri din tara si strainatate, includ Why Not Moderation? Letters to Young Radicals (Cambridge University press, 2024), Faces of Moderation: The Art of Balance in an Age of Extremes (University of Pennsylvania Press, 2017), si A Virtue for Courageous Minds: Moderation in French Political Thought, 1748-1830 (Princeton University Press, 2012). A publicat in limba romana Elogiul moderaţiei (Spandugino, 2022) si Elogiul libertăţii: Studii de filosofie politică (Polirom, 1998) si a tradus de asemenea in limbra romana carti de filosofie ale lui Edmund Husserl, Gustave Thibon si Gabriel Marcel.