INTERVIU Ce spune ambasadorul SUA Kathleen Kavalec despre lupta anticorupție și despre prescripția folosită de inculpați. PLUS: SUA vor fi pentru totdeauna recunoscătoare României pentru sprijinul economic, umanitar, militar și politic oferit Ucrainei

Ambasadorul SUA la București, Kathleen Kavalec, a declarat într-un interviu pentru G4Media că România este ”este unul dintre aliații NATO cei mai implicați, cei mai orientați spre viitor” și a lăudat rolul jucat de țara noastră pentru a sprijini Ucraina. Întrebată despre lupta anticorupție și bilanțul din ultimii doi ani comparat cu perioada precedentă, Kathleen Kavalec a spus că ”pe termen lung vedem îmbunătățiri”, adăugând că”întotdeauna este loc de îmbunătățire”.

• Vezi interviul VIDEO integral în care ambasadorul Kathleen Kavalec a vorbit despre alegeri, decizia CEDO privind parteneriatul civil, candidatura președintelui Iohannis la NATO și posibila candidatură a lui Mircea Geoană în alegerile prezidențiale:

 

Cristian Pantazi: Regiunea Mării Negre și România sunt menționate în declarația finală a NATO de ieri, alături de Balcanii de Vest, aliații declarând că ”rămânem puternic angajați pentru securitatea și stabilitatea lor”. Ce înseamnă acest lucru pentru România?

Kathleen Kavalec: Acesta a fost un summit foarte important. 75 de ani de NATO este o realizare enormă. NATO este acum mai mare, mai puternică și mai unită ca niciodată. Și asta înseamnă că NATO poate face față unei game largi de provocări, inclusiv securitatea întregului teritoriu al NATO, inclusiv regiunea Mării Negre, inclusiv sudul. Așadar, cred că aceasta este o reflectare a recunoașterii, în special după atacul neprovocat și brutal al Rusiei asupra Ucrainei, că această regiune a devenit mai importantă ca niciodată și că NATO recunoaște acest lucru și lucrează pentru a crește descurajarea și apărarea în această zonă. Așa cum a spus recent președintele Biden, când președintele Iohannis a fost la Washington, e momentul în care România celebrează 20 de ani de când este membră a NATO, și România a depășit toate așteptările ca un aliat NATO puternic. Este unul dintre aliații cei mai implicați, cei mai orientați spre viitor. Cred că România a jucat un rol puternic în aducerea în prim-plan a importanței acestei regiuni și în evidențierea a ceea ce se poate face pentru a îmbunătăți descurajarea și apărarea.

Cristian Pantazi: Oficialii români, președintele, prim-ministrul, au cerut în mod constant mai multe trupe și echipamente militare americane în România. După acest summit NATO, vom vedea mai multe trupe americane aici în România?

Kathleen Kavalec: Nu discutăm acum despre creșterea numărului de trupe. Dacă vă amintiți, când a început acest război teribil al Rusiei, ne-am triplat prezența aici în România. Așadar, am trecut de la aproximativ 1.000 la aproximativ 3.000 de trupe americane. Evaluăm întotdeauna situația, dar nu există niciun nou anunț în ceea ce privește trupe suplimentare. Dar este important de menționat că trupele care sunt aici, poziția pe care o avem acum, vor rămâne. Nu există intenția de a schimba postura deloc și lucrăm pe mai multe planuri pentru a întări capacitatea, instruirea, exercițiile. Lucrăm împreună. Și acesta este scopul pentru care avem trupele aici în primul rând.

Cristian Pantazi: Miniștrii apărării din România, Bulgaria și Grecia vor semna un acord care prevede crearea unui coridor militar prin interconectarea a patru porturi și a infrastructurii și rețelelor respective din cele trei țări. Care este scopul acestui nou coridor și ce va face el de fapt?

Kathleen Kavalec: Statele Unite nu au făcut parte din această inițiativă și nu am detaliile. Dar știu că una dintre preocupările NATO este îmbunătățirea mobilității militare, a rutelor de acces și, când ai aliați care colaborează pentru a se asigura că mobilitatea este îmbunătățită, presupun că despre asta se discută acolo. Dar nu pot vorbi despre detalii, nefiind la curent cu ele.

Dan Tăpălagă: Referitor la trupele NATO din România, am avut o declarație făcută de premierul maghiar Viktor Orban. El a declarat luna trecută că ”pentru livrarea de arme către Ucraina, NATO vor construi trei baze militare mari în Polonia, Slovacia și România”. Ne puteți spune despre baza din România, mai multe detalii?

Kathleen Kavalec: Nu sunt familiarizată cu declarația lui. Ce pot să spun este că guvernul român este cel care găzduiește trupele străine aici în România. Statele Unite nu construiesc o bază aici. După cum știți, suntem foarte recunoscători guvernului român pentru găzduirea trupelor americane la baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu. Guvernul român extinde și îmbunătățește baza, și suntem recunoscători pentru asta deoarece crește capacitatea acestei baze. Ce a făcut NATO este să creeze grupuri de luptă multinaționale. Și, după cum știți, Franța este națiunea lider aici în România pentru grupul NATO, iar cartierul general este în Sibiu. Dar asta nu este o bază militară, este un cartier general.

Dan Tăpălagă: Este deja cunoscut că România va dona un sistem Patriot Ucrainei și a anunțat dorința pentru un alt sistem Patriot în schimb. Știți când se va întâmpla asta? Care este calendarul pentru primirea noilor echipamente?

Kathleen Kavalec: În primul rând, suntem extraordinar de recunoscători pentru tot ce a făcut România pentru a sprijini Ucraina, și știu că și ucrainenii sunt recunoscători. Cred că, așa cum am spus la recepția mea de 4 iulie, Statele Unite vor fi pentru totdeauna recunoscătoare României, poporului român și guvernului român pentru sprijinul economic, umanitar, militar și politic oferit. Și salutăm anunțul guvernului român privind intenția de a dona un sistem Patriot. Și cred că probabil ați văzut declarația care a venit de la NATO când cinci țări s-au reunit pentru a anunța donații, iar România este una dintre acestea. Așadar, din nou, aceasta subliniază leadership-ul României. Suntem în discuții constante cu România despre întărirea apărării în regiune. Nu pot vorbi despre detaliile calendarului transferurilor, dar angajamentul nostru este să menținem România în siguranță în cadrul contextului NATO și să continuăm să ne asigurăm că România are tot ce îi trebuie pentru a se apăra.

Dan Tăpălagă: România este una dintre țările care au anunțat că va cheltui peste 2% din PIB pentru apărare. O statistică oficială NATO arată însă că România nu a atins acest obiectiv din 2020. Cum comentați această diferență între promisiunile Bucureștiului și realitate?

Kathleen Kavalec: Când am vorbit despre leadership-ul României în cadrul NATO, România a fost o țară lider în ceea ce privește angajamentele de a investi mai mult în apărare și în cadrul contextului NATO și obiectivul de a atinge peste 2% din PIB. O mare parte din ceea ce face România este modernizarea apărării, și asta implică achiziții majore care necesită timp. Așadar, dacă contabilizezi un anumit an, s-ar putea să nu atingi acel prag în termeni de cheltuieli, dar ceea ce este important sunt angajamentele și contractele care au fost semnate. Deci, din perspectiva noastră, vedem că România își îndeplinește angajamentul și că achiziționează sisteme importante care vor crește capacitatea sa de a se apăra și de a apăra alianța NATO.

Cristian Pantazi: Astăzi este Ziua Prieteniei România-SUA. În afară de această cooperare strategică militară, cooperare politică, ce ne puteți spune despre cooperarea economică? Există discuții despre posibile noi investiții americane în România?

Kathleen Kavalec: Mulțumesc pentru că ne-ai amintit de asta. Într-adevăr, Parlamentul a creat anul trecut, a stabilit această zi a prieteniei, pe care o consider o inițiativă excelentă și este o oportunitate de a privi toată cooperarea pe care o avem între Statele Unite și România. Pe frontul economic, tendințele sunt pozitive. În 2023 am avut cel mai mare nivel de comerț cu bunuri și servicii vreodată între Statele Unite și România. Este până la 7,1 miliarde. De la precedenta mea misiune în România – am plecat în 2008 – nu numai că PIB-ul României s-a triplat, ci și comerțul cu Statele Unite s-a triplat, iar numărul companiilor americane aici s-a dublat. După cum știți, companiile americane iau deciziile pe baza factorilor de afaceri și economici. Noi suntem aici doar ca guvern, ca ambasadă, pentru a facilita și a sprijini interesele lor, dar vedem multe companii americane arătând interes în a investi aici, și, de asemenea, companiile care sunt aici își extind producția. Chiar ieri am fost la fabrica PepsiCo din sudul Bucureștiului, care a investit circa 100 de milioane de dolari pentru a îmbunătăți și extinde fabrica și pentru a o moderniza și a o face mai ecologică. Aceasta este o fabrică care exportă în 16 alte țări din România și are circa 1.500 de angajați. Multe dintre companiile americane cu care vorbim își extind operațiunile în România. Multe dintre cele pe care le-am vizitat au investit, și-au îmbunătățit tehnologia, au angajat mai mulți oameni. Vedem tendințe pozitive. Tocmai am avut Black Sea Defense and Air Show, unde au fost anunțate câteva noi contracte, inclusiv o companie americană care va construi drone în Brașov. De asemenea, în ceea ce privește producția militară, vin noi investiții. Așadar, vedem mult interes. Ambasada nu anunță aceste lucruri. Suntem doar aici pentru a facilita, dar vedem multe companii arătând interes.

Cristian Pantazi: Programul de scutire de vize este un alt subiect important pe agenda bilaterală. Cum a evoluat rata de refuz și care este intervalul de timp realist pentru ca România să se alăture acestui program?

Kathleen Kavalec: Mulțumesc pentru această întrebare, deoarece este o oportunitate pentru mine să încurajez pe oricine are în prezent o viză să o reînnoiască, deoarece asta va ajuta campania noastră de a crește numărul de vize emise și de a reduce rata de refuz. Pe măsură ce economia românească a crescut de-a lungul anilor, rata de refuz a scăzut. Este un fenomen natural. Numerele continuă să scadă. Desigur, ținta pe care trebuie să o atingem privind procentul de refuzuri este foarte mică, de 3%. Cred că ne îndreptăm în direcția corectă, dar nu vom ști până la sfârșitul acestui an. Așadar, avem nevoie de cât mai multe reînnoiri de vize. Acest lucru poate fi făcut online, nu trebuie să solicitați o programare. Dacă aveți vize, sper că le veți reînnoi. Și în ceea ce privește toate celelalte lucruri, întregul proces de scutire de vize, nu este vorba doar de rata de refuz, sunt și alte acorduri pe care le semnăm. Acestea au avansat. Avem o cooperare excelentă din partea guvernului român. Așadar, sunt optimistă, dar știu și că depinde de cifre, așa că nu vreau să fac predicții. Dar sunt optimistă că vom avea un răspuns pozitiv în timpul mandatului meu aici, în România.

Cristian Pantazi: După alegerile din România din timpul alegerilor locale și europene din 9 iunie au fost multiple acuzații din partea societății civile referitoare la organizare slabă și chiar fraudă. Care este opinia dumneavoastră despre acest lucru? Cum ați văzut organizarea alegerilor?

Kathleen Kavalec: Cred că ceea ce este important în orice alegeri, ori de câte ori există acuzații, este ca acestea să fie investigate. Înțelegem că acestea sunt investigate. Știu că OSCE a fost aici și a monitorizat (alegerile – n.red). Oricând sunt alegeri, vrei să te asiguri că există monitorizare și vrei să te asiguri că orice acuzații sunt investigate. Așteptăm cu nerăbdare să vedem care sunt rezultatele acestor investigații.

Cred că acesta este un an foarte important pentru alegeri. Statisticile arată că 50% din populația lumii va vota anul acesta în alegeri, inclusiv în țara noastră, inclusiv în țara voastră. Este o celebrare a democrației. Este o șansă de a reafirma participarea noastră. Și sperăm ca lucrurile să decurgă bine și alegerile să se desfășoare într-un mod liber și corect. Așteptăm cu nerăbdare celelalte runde de alegeri din acest an.

Dan Tăpălagă: Un potențial candidat la aceste alegeri prezidențiale este Mircea Geoană, actualul Secretar General Adjunct al NATO. El a fost acuzat că folosește imaginea NATO pentru a-și promova agenda politică în România. Cum vedeți campania sa?

Kathleen Kavalec: Nu vreau să comentez despre niciun candidat, dar bineînțeles, este natural ca orice candidat să vorbească despre experiența și trecutul său. Cred că vom vedea cine sunt candidații. Și la fel ca în țara noastră, pe măsură ce ne apropiem de alegeri, așteptăm cu nerăbdare să vedem cine vine, cine se prezintă ca și candidat.

Dan Tăpălagă: Justiția și lupta împotriva corupției reprezintă un subiect foarte important pentru România și pentru cetățeni. Publicația Politico l-a criticat pe președintele Klaus Iohannis pentru lipsa de performanță în sistemul judiciar în combaterea corupției la nivel înalt în timpul mandatului său. Care este evaluarea dumneavoastră privind lupta împotriva corupției de când ați devenit ambasador?

Kathleen Kavalec: După cum știți, privesc asta poate pe termen lung, de când am fost aici în România în perioada 2005-2008. Și pe termen lung vedem îmbunătățiri. Vedem că s-au făcut multe eforturi în domeniul anti-corupției. Bineînțeles, întotdeauna este loc de îmbunătățire. UE face un raport privind statul de drept pe care îl urmărim îndeaproape. Monitorizăm multe dintre aceste probleme. Am analizat probleme precum prescripția. Am analizat probleme precum achizițiile publice. Avem o cooperare foarte robustă în domeniul aplicării legii, inclusiv traininguri pe care le facem. Colaborăm cu procurorii. Cred că cel mai important lucru este să ne străduim să creăm un sistem judiciar independent, pentru a ne asigura că judecătorii au autonomia și independența de care au nevoie pentru a lua decizii corecte și echitabile. Și acest lucru este foarte important pentru comunitatea noastră de afaceri. Investițiile depind mult de percepția că există un tratament corect și echitabil, că există acces la justiție, că există predictibilitate. Așadar, urmărim toate aceste probleme atât din perspectiva democrației, cât și din perspectiva afacerilor. Companiile noastre sunt, de asemenea, interesate să vadă acest lucru. Cred că tendințele sunt în general pozitive. Dar, bineînțeles, există loc de îmbunătățire în orice sistem, inclusiv în al nostru. Vom continua să monitorizăm acest lucru îndeaproape.

Dan Tăpălagă: Insistăm puțin pentru că ne confruntăm cu o realitate. De exemplu, în ultimii ani, au fost puține cazuri de corupție la nivel înalt la vârful statului care au fost investigate de DNA sau judecate în instanțe. Cum explicăm aceste diferențe comparativ cu ceea ce se întâmpla acum 10 ani, de exemplu, când aveam multe cazuri de corupție la nivel înalt?

Kathleen Kavalec: Nu pot vorbi despre cazuri individuale sau despre ce cazuri aleg procurorii să investigheze. După cum spuneam, urmărim situația la nivel general. Urmărim ceea ce evaluează UE. Personal, nu sunt un expert. Dar scopul nostru este să sprijinim formarea, îmbunătățirea sistemelor. Și nu pot oferi cu adevărat o analiză a cazurilor în timp.

Cristian Pantazi: Cum evaluează Statele Unite lupta împotriva corupției din ultimii doi ani? Este o evoluție bună, mediocră, rea?

Kathleen Kavalec: Nu am o altă evaluare decât aceea că vedem eforturi continue din partea unor instituții. Vedem întotdeauna loc de îmbunătățire. Dar nu pot vorbi despre cazurile în sine. Nu sunt procuror, nu am expertiza necesară pentru a face asta.

Cristian Pantazi: Ați menționat mai devreme subiectul prescripției. Anul trecut ați spus într-un interviu pentru G4 Media că prescripția este folosită de inculpați pentru a scăpa de pedeapsă. Și ați spus că acest lucru trebuie schimbat, dar nimic nu s-a schimbat, dimpotrivă, instrumentul este folosit din ce în ce mai mult. Ați discutat problema sistemică cu autoritățile române?

Kathleen Kavalec: Da, îmi amintesc discuția de anul trecut. Și aceasta a fost o problemă pe care am ridicat-o, și am înțeles că legislația a fost schimbată. Dar, din păcate, nu a fost schimbată retroactiv. Așadar, a fost o soluție sau o remediere, dar, din păcate, nu a fost retroactivă, ceea ce înseamnă că mulți oameni au reușit să scape de justiție. Suntem bucuroși că, pe viitor, acest lucru nu se va mai întâmpla. Nu va mai exista această lacună. Suntem dezamăgiți că soluția nu a fost retroactivă. Aceasta ar fi fost o soluție mai bună, din punctul nostru de vedere.

Cristian Pantazi: Cum evaluați lupta împotriva crimei organizate în România?

Kathleen Kavalec: Recent am publicat evaluarea noastră privind traficul de persoane. Și România a făcut unele progrese în anumite domenii. Dar am identificat domenii în care încă mai este loc de îmbunătățire. Avem o cooperare foarte strânsă în domeniul aplicării legii în acest domeniu. Aceasta este o altă zonă în care oferim traininguri, facem eforturi comune pentru a investiga această problemă. Suntem mulțumiți că există cooperare. România cred că are multe provocări, atât ca țară sursă, țară de destinație, țară de tranzit. Deci, este mult de muncă. Dar suntem bucuroși că guvernul este de acord cu noi că aceasta este o problemă importantă de abordat și că agențiile de aplicare a legii lucrează în cooperare cu noi.

Dan Tăpălagă: O altă problemă legată de justiție. România nu respectă decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) privind recunoașterea parteneriatelor civile. Care este poziția dumneavoastră pe acest subiect?

Kathleen Kavalec: Cred că angajamentul României este să respecte această decizie. Și sper că România o va face în viitor.

Dan Tăpălagă: Dar până acum nu avem nicio schimbare în ceea ce privește legea. Iar decizia Curții Europene a Drepturilor Omului a fost emisă anul trecut.

Kathleen Kavalec: : Da. Și suntem de acord că România ar trebui să respecte această decizie.

Dan Tăpălagă: România și Statele Unite au semnat recent un memorandum de înțelegere pentru combaterea dezinformării. Ce înseamnă mai exact acest memorandum? Ce acțiuni concrete implică?

Kathleen Kavalec: La dialogul nostru strategic recent, cred că a fost pe 21 iunie la Washington, D.C., ministrul de externe Odobescu a semnat un acord cu secretarul de Stat Blinken pentru a colabora în combaterea dezinformării. Acesta este unul dintre o serie de memorandumuri de înțelegere pe care le-am semnat cu alte țări care împărtășesc preocupările noastre cu privire la creșterea dezinformării și utilizarea acesteia de către anumiți actori străini pentru a crea probleme și diviziuni în societate. Așadar, memorandum-ul angajează practic colaborarea pentru a încerca să identificăm modalități de a identifica, cât și pentru a combate, și pentru a împărtăși cele mai bune practici în contracararea dezinformării. Și facem acest lucru cu multe țări. Cred că toți suntem preocupați de creșterea acestor tipuri de tactici și dezinformări, în special din partea unor actori străini din Est, dar nu numai. Memorandum-ul nu detaliază toate modalitățile în care putem face acest lucru, dar ne angajăm să lucrăm împreună și să găsim domenii în care putem coopera.

Dan Tăpălagă: Candidatura lui Klaus Iohannis la conducerea NATO: mai multe state aliate au fost total surprinse de această candidatură. A fost candidatura sa o surpriză pentru Washington?

Kathleen Kavalec: În primul rând, avem cel mai mare respect pentru președintele Iohannis. Cred că a adus în discuție subiecte importante despre flancul estic (al NATO – n.red.) și a atras mai multă atenție asupra acestuia. Oricine poate fi candidat. Și-a depus candidatura și ulterior și-a retras-o. Suntem bucuroși că avem un acord asupra unui nou secretar general al NATO. Și cred că acesta este o dovadă a faptului că Alianța a pus accent pe găsirea unității privind direcția de urmat.

Cristian Pantazi: Cum evaluați acțiunile ostile ale Rusiei în România? Credeți că acestea au crescut în intensitate în ultimul an, în ultimii doi ani?

Kathleen Kavalec: Cred că toți trebuie să fim atenți la ceea ce Rusia ar putea încerca să facă împotriva Alianței, oricărei țări din Alianță. Cu siguranță folosesc o retorică mai agresivă. Și cu siguranță au existat cazuri în alte părți ale Europei unde am văzut diferite tipuri de activități care încearcă să submineze sau să creeze probleme în societate. Cred că cel mai adesea am văzut utilizarea dezinformării și a știrilor false, la care trebuie să fim atenți. Și asta ne aduce la motivul existenței NATO. Cea mai bună modalitate de a evita un conflict este să pregătești o apărare și o descurajare puternică. De aceea trebuie să lucrăm împreună pe astfel de probleme precum dezinformarea, influența malițioasă, de ce avem nevoie de o descurajare și o apărare puternică. NATO este o alianță incredibilă. Acum suntem 32 de țări, avem Suedia și Finlanda ca membri. Nu a fost niciodată mai mare. Nu a fost niciodată mai puternică. Reprezintă un miliard de oameni. Și aceasta este cea mai bună apărare pe care o avem, unitatea noastră, capacitatea noastră de a lucra împreună. Rusia cu siguranță va încerca să creeze probleme în multe locuri. Dar cel mai bun lucru pe care continuăm să-l facem pentru a ne asigura că asta nu se întâmplă este să fim uniți și să lucrăm împreună.

Cristian Pantazi: Vorbind despre Rusia, aveți vreo informație sau vreun indiciu că Rusia încearcă să se amestece în politica internă din România prin intermediul unor politicieni, a unor partide?

Kathleen Kavalec: Nu am informații de împărtășit pe acest subiect, dar cu siguranță am văzut Rusia făcând asta în multe țări. Așadar, nu aș fi surprinsă dacă s-ar întâmpla și aici.

Video și foto realizate de InquamPhotos / Transcript realizat cu VatisTech