INTERVIU Ce spune Dacian Cioloş despre o posibilă candidatură la prezidenţiale, despre relaţia cu preşedintele Iohannis, cu PNL, USR şi despre referendumul pentru familie

Dacian Cioloş defineşte relaţiile cu preşedintele Klaus Iohannis drept „foarte bune”, dar spune că orice decizie privind o viitoare candidatură la prezindenţiale sau europarlamentare va fi decizia Mişcării România Împreună. Fostul premier vorbeşte într-un interviu pentru G4Media.ro despre partidul pe care l-a înfiinţat şi viitoarele colaborări cu PNL sau USR. Cât despre referendumul pentru redefinirea căsătoriei în Constituţie, Cioloş spune că „e scos la lumină şi băgat din nou la naftalină în funcţie de cum interesează pe unii politicieni, să acopere sau nu unele subiecte”.

Interviul complet:

Dan Tăpălagă: Discutăm cu liderul partidului Mişcarea România Împreună, sau România 100, sau cum doriţi dumneavoastră să-i spunem mai simplu?
Dacian Cioloş: Încă nu sunt un lider, sunt unul dintre fondatori. După ce partidul va fi înregistrat oficial, o să avem şi alegeri şi vom vedea atunci.

Dan Tăpălagă: Cum îi spunem?
Dacian Cioloş: Mişcarea România Împreună. Sau, pe scurt, Împreună.

Dan Tăpălagă: Aţi răspuns evaziv la întrebarea dacă îl veţi contracandida pe Klaus Iohannis, în caz că va candida la al doilea mandat, şi n-am înţeles exact ce veţi face.
Dacian Cioloş: Şi nici n-am răspuns deloc, pentru că nu e o decizie pe care să o iau eu, şi e prematură o astfel de decizie. Vă spun sincer, noi acum ne concentrăm pe acţiunile prioritare în Platforma România 100, în comunităţile tematice, lucrăm la programul politic. În comunităţile locale, proiectele pe teren. După ce partidul va fi înregistrat formal, oficial şi după ce el se va constitui, vom înregistra membri, vom face alegeri, după aceea vom decide şi abordarea legat de diferitele alegeri pe care le avem în faţă.

Noi avem în statut proceduri clare prin care se stabileşte modul prin care partidul îşi va desemna candidaţii pentru diferitele alegeri, aşa încât nu are rost să mai tot alimentăm speculaţia asta candidează – nu candidează. Eu am spus un lucru. Şi asta am discutat-o cu colegii cu care am fondat partidul şi cu cei din Platformă. Eu nu o să mă feresc să candidez acolo unde va fi util pentru partid şi unde ne va ajuta să ne putem promova mesajele, să le susţinem şi-apoi, în măsura în care vom avea votul, să le putem pune în aplicare. Ăsta e angajamentul meu în momentul de faţă. În rest, mai specific, mai detaliat: unde exact voi candida eu, unde o să candideze ceilalţi, alţi membri ai partidului, asta o să stabilim mai târziu.

Dan Tăpălagă: Dar înţeleg, de principiu, din ce spuneţi acum, aşa: aţi spus că veţi candida oriunde e nevoie pentru partid şi înţeleg că, dacă sondajele – la vremea candidaturii pentru prezidenţiale – vor arăta că aveţi şansa dumneavoastră şi că sunt importante aceste alegeri prezidenţiale pentru partid, veţi intra în cursă şi veţi candida, chiar dacă o va face şi preşedintele Iohannis.
Dacian Cioloş: Nu, n-am spus asta şi nici nu o să o spun în momentul de faţă, oricât aţi încerca să insistaţi. Noi încă pur şi simplu n-am făcut analiza asta. Eu nu pot să mă apuc de capul meu să-mi lansez păreri personale pe nişte lucruri care nu ţin de mine. Chiar dacă o candidatură din asta e una personală, ea se bazează pe o susţinere, pe o strategie pe care o va avea partidul. Pe care încă n-am discutat-o cu cei care trebuie să decidă asupra acestui lucru.

Dan Tăpălagă: Dacă tot discutăm de relaţia cu preşedintele Iohannis, m-ar interesa să ne spuneţi dacă aţi discutat cu el înainte să înregistraţi noul partid.
Dacian Cioloş: Nu, n-am discutat particular despre asta. Eu cu domnul preşedinte m-am mai întâlnit în acest an care a trecut de când am terminat mandatul, m-am mai întâlnit cred că de vreo trei sau patru ori şi am discutat subiecte diverse, legate de ce se întâmplă în ţară, legate de ce se întâmplă la nivel european. Sigur că i-am mai şi spus ceea ce facem în Platformă, l-am informat despre intenţia de a înregistra un partid, dar n-am discutat detaliat cu dânsul despre subiectul ăsta.

Dan Tăpălagă: Şi v-a-ncurajat? Adică a fost de acord cu ideea asta?
Dacian Cioloş: N-am simţit nici că mă încurajează, nici că mă descurajează; pur şi simplu a fost o discuţie despre modul în care – sau cel puţin asta i-am explicat eu – modul în care eu mă văd util în continuare. Sigur, pe dânsul l-a interesat ce intenţii am, dacă vreau să rămân în continuare să mă implic în politică sau am alte intenţii. Pentru că s-au tot vehiculat ba că o să mă duc la FAO, ba că mă duc la Comisia Europeană înapoi, sau la ONU şi i-am spus că nu intenţionez lucrul ăsta, că mi-am stabilit clar, ferm, şi în discuţii în familie că, până cel puţin în 2020, nu îmi pun problema să-mi iau niciun angajament profesional şi că mă dedic total acestui proiect.

Dan Tăpălagă: Sunteţi un bun cunoscător al vieţii politice de la Bruxelles. Ce şanse credeţi că are preşedintele Iohannis să devină următorul preşedinte al Consiliului European?
Dacian Cioloş: E greu de spus, pentru că sunt foarte multe lucruri care se leagă între ele. Din punct de vedere procedural, sunt multe lucruri dependente unul de celălalt. Singurul lucru pe care pot să-l spun, ceea ce am constatat şi în acest an care a trecut, e că domnul preşedinte Iohannis are o imagine foarte bună în Uniunea Europeană. Eu, din ce-am văzut, şi în Vest, şi în Est, şi la Bruxelles. Dar în rest nu vreau să comentez şi să speculez, aşa cum am văzut deja că unii speculează că eu sunt în spatele mesajelor că domnul Iohannis va pleca la Bruxelles, ca să-l dau la o parte şi să mă pun eu. Sunt chestii ridicole şi jocuri din astea de comentarii în care nu vreau să intru deloc.

Dan Tăpălagă: Ultima întrebare pe tema relaţiilor cu preşedintele. Cum le-aţi defini, la momentul de faţă?
Dacian Cioloş: Foarte bune. Foarte bune. Aşa cum au fost şi în perioada în care am fost la guvernare.

Cristian Pantazi: De ce aţi stat mai bine de un an, după ieşirea din funcţia de premier, până să lansaţi noul partid? Ce aţi făcut în tot acest timp?
Dacian Cioloş: Pentru că înregistrarea unui partid nu a fost un scop în sine. Nu acesta este obiectivul pe care ni l-am fixat în momentul în care am decis să nu plecăm nicăieri şi să rămânem acasă. E o etapă doar. Şi vor urma şi alte etape. Partidul politic e un instrument prin care să atingem nişte obiective, nu e un scop în sine. Noi am început cu crearea Platformei România 100. E drept că-ntr-o primă fază am constituit-o ca să putem să rămânem grupaţi cei care am activat în guvern în 2016 şi să putem să explicăm, atunci când va fi cazul, măsurile pe care noi le-am luat şi eventualele comentarii la care ne aşteptam că or să apară, dar repede am înţeles că e nevoie de mai mult decât atât.

Mai ales după protestele de la începutul anului 2017, când se contura mai clar modul în care cei care au câştigat puterea înţelegeau să abordeze şi să pună în aplicare atacurile asupra justiţiei versus o politică economică şi bugetară populistă, am înţeles că e nevoie să explicăm lucruri pe care noi le ştim, pe care le-am văzut în perioada cât am fost la guvernare şi, mai ales, să lucrăm pe alternative posibile. Să punem la treabă oameni care au competenţe în domeniile lor de activitate şi care au avut şi experienţa din 2016. Şi de-asta am început cu Platforma.

Cristian Pantazi: Vi s-a reproşat anul trecut că în timp ce Liviu Dragnea şi PSD-ul său distrug democraţia din România, dumneavoastră staţi în vacanţă. Cum răspundeţi la această acuzaţie?
Dacian Cioloş: Păi n-am stat deloc în vacanţă, asta spun.

Cristian Pantazi: Totuşi, vocea dumneavoastră a fost puţin auzită. Şi vocea dumneavoastră, şi a colegilor din Platformă.
Dacian Cioloş: Eu cred că nu ar trebui să contezi atunci când vorbeşti, ci atunci când faci, în primul rând. Şi eu, înainte de a vorbi, voiam să putem face anumite lucruri. Nu ştiu, poate o fi un defect al meu faptul că nu vorbesc decât atunci când am ceva de spus şi nu doar să mă aflu în treabă sau să atac pe cineva zilnic, lăsând impresia că asta înseamnă să faci opoziţie. Şi vorbind de opoziţie, cei care aveau şi au instrumente de acţiune, de a face opoziţie efectivă, politică, în adevăratul sens al cuvântului, sunt cei care au candidat la alegeri, care au intrat în parlament şi care sunt în parlament, în grupări politice de opoziţie. Şi fiecare a făcut după cum a crezut că e mai bine.

Eu am considerat că aşteptarea cea mai mare din partea noastră, chiar dacă era începutul unui mandat al unui parlament şi-al unui guvern, după ceea ce s-a întâmplat la începutul lui 2017, aşteptarea din partea noastră era să pregătim alternativa. Să valorificăm experienţa pe care am câştigat-o în 2017 şi să pregătim, în mod structurat, o alternativă. În al doilea rând, să mobilizăm oamenii să înceapă să facă nişte lucruri, să nu mai aştepte pe margine de la alţii să facă. Noi am avut de mai multe ori mesajul acesta şi când am fost la guvernare, „dar de ce n-aţi făcut mai mult? De ce nu faceţi anumite lucruri?” ca să constatăm, după aceea, la sfârşitul lui 2016, că 60% din cei cu drept de vot n-au participat la alegeri. Şi, pe de altă parte, există aşteptări de schimbare a clasei politice, de resetare a clasei politice. Ei, am încercat să facem în aşa fel, încât să incităm cât mai mulţi dintre cei care până acum au stat pe margine şi au aşteptat de la alţii să o facă, să se implice şi ei.

Cristian Pantazi: Apropo de implicare. Dacă PSD, Liviu Dragnea sau ALDE, Călin Popescu Tăriceanu v-ar susţine la un nou post de comisar european anul viitor, aţi accepta aşa ceva?
Dacian Cioloş: Nici vorbă, nici vorbă! În momentul de faţă, aşa cum stau lucrurile, eu nu mai am nevoie de nicio susţinere de la oamenii aceştia.

Cristian Pantazi: Ce vi se pare cel mai grav la ce fac oamenii aceştia, cum le spuneţi, PSD şi ALDE? Ce vi se pare cel mai grav din ce au făcut un an şi trei luni?
Dacian Cioloş: Mi se pare că distorsionează complet termenul de politician, care, prin definiţie, după părerea mea, ar trebui să fie dedicat interesului general, interesului public. Hai să zicem, măcar interesului celor care l-au votat. Şi ce constatăm noi de mai bine de un an de zile este nu numai că îşi bat joc de creşterea economică, care creştere nu-i meritul lor şi duc România pe o pantă de unde va fi greu, pe urmă, să o urcăm, dar, în acelaşi timp, se folosesc de aceste instrumente economice, creşteri de salarii, ca să-şi susţină anumite interese pe care le au în justiţie.

Fac o paranteză aici: nu contest că ar putea fi ameliorate unele lucruri legate de modul în care funcţionează justiţia. Asta o spun chiar şi oamenii din sistem. După ce au trecut câţiva ani de zile de când au fost adoptate nişte legi, se poate discuta despre cum putem ameliora nişte lucruri. Dar oamenii ăştia sunt în conflict de interese. Au ei probleme în justiţie şi vin cu propuneri de modificări exact acolo unde pe ei îi atinge cel mai mult. Păi prin asta decredibilizezi total ideea de om pus în slujba interesului public.

Dan Tăpălagă: Ei, şi ca partid de opoziţie, cum vă propuneţi să contracaraţi acţiunile puterii? Ce vă propuneţi să faceţi?
Dacian Cioloş: În primul rând, noi ne propunem să construim o alternativă credibilă. Dincolo de acţiunile de opoziţie imediate, pe care cel mai bine şi cel mai eficient le pot face partidele care sunt în Parlament, mi se pare important ca la sfârşitul zilei să putem să oferim şi alternativă. Şi noi la asta lucrăm şi ăsta e proiectul esenţial pentru următoarele luni.

Dan Tăpălagă: Ne întoarcem puţin la relaţia cu opoziţia, cu PNL. Liberalii se consideră trădaţi a doua oară. Prima dată, spun ei, a fost în campanie, când v-au reproşat că din poziţia de premier nu i-aţi ajutat foarte mult, iar a doua oară acum, spun aceiaşi liberali, deşi le datoraţi cariera politică, aţi refuzat, totuşi, să intraţi în PNL. Cum răspundeţi la asta?
Dacian Cioloş: Eu nu cred că există obligaţia unui om să intre într-un anumit partid. Cred că e o decizie personală această decizie de a intra în politică şi eu aşa am luat-o. Nu cred că poate să-mi reproşeze nimeni că n-am luat decizia personală de a intra într-un partid sau altul. Legat de modul în care…

Dan Tăpălagă: Vă reproşează că v-au ajutat în carieră şi uite că nu s-a îndreptat către noi…
Dacian Cioloş: Sigur, ei pot să spună. Într-adevăr, m-au susţinut şi când am fost ministrul Agriculturii, dar era un alt PNL atunci şi era Călin Popescu Tăriceanu prim-ministru, vă reamintesc. Apoi m-a susţinut şi PDL-ul şi PNL-ul atunci când preşedintele Băsescu m-a propus pentru comisar. Eu acele posturi nu le-am luat ca pe nişte sinecuri pe care le-am cerut eu, ci le-am luat ca nişte oportunităţi în care să-mi pun în valoare competenţele şi aşa am şi acţionat. Deci sigur că le mulţumesc pentru susţinerea pe care am avut-o şi sper că nici din poziţia de ministru, nici din cea de comisar european nu i-am dezamăgit pe cei care m-au susţinut. Legat de modul în care am conlucrat în perioada cât am fost prim-ministru, pe foarte multe proiecte am lucrat, am lucrat bine, însă nu cred că cineva poate să-mi reproşeze că nu m-am ţinut de cuvânt sau că am spus anumite lucruri şi am făcut altceva, sau că am promis unele lucruri şi nu le-am făcut aşa cum am spus.

Dan Tăpălagă: Dar înţeleg că v-au oferit să intraţi în PNL, acum, recent, în perioada asta, cât aţi ezitat sau…
Dacian Cioloş: Nu acum recent. Au fost propuneri, dar chiar şi publice au fost făcute şi de la PNL şi de la USR. După discuţii pe care le-am avut cu ei, în care le-am explicat că nu se pune problema, sau în momentul în care noi creaserăm deja Platforma România 100, nu se mai punea problema ca eu, personal, ca persoană fizică, să-mi aleg şi să decid să intru într-un partid sau altul, că e vorba de un proiect de grup, un proiect colectiv; am discutat despre modalităţile cele mai bune pe care le putem avea pentru a lucra împreună pe un proiect cu obiectiv 2020 sau cu obiectiv viitoarele alegeri.

Şi după discuţii pe care le-am avut, după evenimentele care au avut loc şi în USR şi în PNL în intern, am considerat că cel mai sănătos e să-i lăsăm pe fiecare să-şi clarifice lucrurile în intern, să continuăm cu proiectul nostru şi, la momentul oportun să găsim modalitatea cea mai bună de a colabora. Pentru că eu asta văd ca obiectiv: toţi cei care împărtăşesc aceleaşi valori şi principii să poată să lucreze împreună. Dar până atunci, fiecare are de construit câte ceva.

Dan Tăpălagă: E adevărat că liderul PNL, Ludovic Orban, v-ar fi oferit o funcţie de conducere la PNL?
Dacian Cioloş: Nu vreau să discut deloc aceste lucruri, aceste speculaţii. Ce-a fost a trecut. Chiar nu vreau să mai alimentez în niciun fel speculaţii sau interpretări ale unora sau altora despre ce am discutat, ce n-am discutat. Ştiţi unde suntem, ştiţi care este poziţia noastră vizavi şi de PNL, şi de USR şi cred că important e ce vom face de-acum înainte, nu tot felul de speculaţii despre ce ni s-ar fi oferit. Nu mă interesează…

Dan Tăpălagă: Tocmai ca să nu mai fie speculaţii, vă întreb aşa: v-a oferit funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional al PNL?
Dacian Cioloş: Nu vreau să intru deloc în această discuţie. Nu, nu, nu. Eu nu vreau. Eu nu vreau, pentru că nu serveşte la nimic. Pur şi simplu nu serveşte la nimic, nu servesc la nimic astfel de speculaţii. Sunt discuţii pe care le-am avut cât de transparent am putut cu oameni pe care îi cunosc. N-a fost nicio negociere pentru nicio funcţie, pentru că nu am negociat şi nu negociez niciodată niciun compromis pentru o funcţie. Pentru mine, o funcţie e exact ce spune cuvântul. E o funcţie, un instrument prin care să îţi atingi nişte obiective clare, transparente şi nu sinecuri sau preamăriri. Deci nu vreau să mai discut despre trecut, lucrurile, pentru mine, s-au terminat aici şi hai să vedem ce putem construi de-aici înainte.

Cristian Pantazi: Vedeţi o deschidere la PNL şi la USR pentru o colaborare la viitoarele alegeri? De exemplu, Vlad Voiculescu, care este un membru al partidului, a anunţat că e dispus să intre în lupta pentru Primăria Capitalei. Aţi găsi un dialog pentru a avea un singur candidat?
Dacian Cioloş: Da, eu cred că ar fi foarte utilă o astfel de înţelegere. Dar, din punctul meu de vedere, e prematur să vorbesc despre asta pentru că aş vorbi în numele unui partid care încă nu există. Şi strategia şi modul de abordare a viitorului partid nu o decid cei câţiva membri fondatori, ci o vor decide membrii partidului, care se vor înscrie după ce partidul va exista legal. Dar un lucru pot să spun: eu voi propune în partid să avem deschiderea asta de a colabora cu forţe politice, cu forţe civice care împărtăşesc aceleaşi valori şi principii ca şi noi.

Cristian Pantazi: De ce fugiţi de definirea ideologică a partidului? S-a dovedit în cazul USR, cel puţin, că e o strategie greşită. Vă asumaţi o identitate clară? Stânga, dreapta, sau centru?
Dacian Cioloş: Nu fugim. Ne asumăm un proiect pentru România. Acesta e lucrul principal pe care îl asumăm şi, din punctul nostru de vedere, o ideologie reiese din programul politic. Sau ea se traduce printr-un program politic. Altfel, sunt discuţii sterile. Sunt discuţii care pot să fie utile, între specialişti, între experţi. Dar pentru oameni care aplică ideologiile respective, ceea ce are sens e programul politic. Şi măsurile pe care le propui.

Dan Tăpălagă: Da, dar pentru o bună parte din public, nu sunt sterile.
Dacian Cioloş: Numai puţin, să termin.

Dan Tăpălagă: Ei vor să ştie. Stânga, dreapta.
Dacian Cioloş: Da, dar ei vor să ştie ce vrei să faci pentru România, în primul rând.

Dan Tăpălagă: Şi cine sunt.
Dacian Cioloş: Da, şi ce vrei să faci, cine sunt oamenii pe care-i implici şi ce vrei să faci. Ei, lucrurile astea vor reieşi clar în momentul în care vom prezenta proiectul politic. N-am prezentat o ideologie acum pentru că am hotărât să prezentăm proiectul politic la lansarea partidului. Lansarea va avea loc după ce partidul va fi înregistrat şi, în programul politic pe care-l vom prezenta, din măsurile şi modul în care vedem aplicarea măsurilor respective, va reieşi şi orientarea ideologică.

Dar, pe de altă parte, nu cred că lipsa discuţiilor despre ideologie sau discuţiile despre ideologie au adus sau n-au adus la vot oamenii, în anii care au trecut. Uitaţi-vă la partidele care au guvernat în România şi spuneţi-mi, din 90 încoace, câte dintre ele au avut o ideologie de care s-au ţinut de la început până la sfârşit.

Cristian Pantazi: Există mari repere ideologice în viaţa oamenilor care ies la vot. Dacă nici măcar acelea nu vor fi definite, va fi dificil…
Dacian Cioloş: Dar vor fi definite. Vor fi definite.

Cristian Pantazi: Noi am văzut în primul manifest modul în care partidul se raportează la valori precum piaţa liberă, competiţia, egalitatea de şanse, combaterea sărăciei, antidiscriminarea – indică o ideologie de centru-stânga. Aşa arată el.
Dacian Cioloş: Nu, mie nu mi se pare deloc.

Cristian Pantazi: E corect?
Dacian Cioloş: Nu, e incorect. Mie nu mi se pare, deloc.

Cristian Pantazi: Cum argumentaţi?
Dacian Cioloş: Dar încă o dată. Dumneavoastră puteţi avea opinia dumneavoastră. I-am mai auzit pe alţii, în aceleaşi zile în care dumneavoastră spuneaţi că suntem de centru-stânga, că suntem conservatori de dreapta. Din acelaşi manifest, din lectura acelui manifest.

Dan Tăpălagă: Care sunt elementele de dreapta, conservatoare?
Dacian Cioloş: Nu ştiu. Întrebaţi-l pe cel care a făcut comentariul respectiv. Eu nu spun, tocmai. Eu am spus că pe mine mă interesează, în primul rând, să propun românilor nişte lucruri concrete, despre ceea ce e necesar să facem în România şi ceea ce noi ne putem angaja să facem şi cum ne angajăm să facem lucrurile astea. Eu cred că în felul ăsta putem câştiga încrederea oamenilor, nu dându-le nişte definiţii mai mult sau mai puţin abstracte.

Dan Tăpălagă: Aşa au încercat şi cei de la USR, dar n-au reuşit să fugă de ideologie, chiar dacă la început au spus „Domnule, fiind un partid la început e bine să luăm şi din stânga şi din dreapta”. Înţelegem strategia asta a oricărui partid nou înfiinţat. Ce a devenit foarte dificil ulterior a fost, în momentul în care au dat de o temă care reclama o poziţie ideologică, n-au ştiut ce să facă. S-au certat. Unii erau de stânga, alţii erau de dreapta. Şi partidul a ajuns să aibă probleme din cauza asta. Iată o temă. Familia tradiţională. Urmează un miting. Dumneavoastră cum vă poziţionaţi faţă de această temă?
Dacian Cioloş: Pot să spun cum mă poziţionez eu personal, pentru că nu sunt lucruri pe care să le fi discutat…

Dan Tăpălagă: Sigur, dumneavoastră personal.
Dacian Cioloş: …şi pe care să le fi decis. Şi eu cred că v-am mai spus de lucrul ăsta, chiar dacă l-aţi ironizat, la un moment dat, când m-aţi mai întrebat în urmă cu vreo doi ani, şi v-am spus că, din punctul meu de vedere, familia e un element central în societatea românească. Că există o tradiţie a familiei, însă, în acelaşi timp, aceeaşi familie şi aceiaşi români sunt şi oameni toleranţi. Şi cred că din perspectiva asta trebuie să pornim atunci când discutăm despre familie.

Pe de altă parte, oamenii care susţin familia, structurile civice, organizaţiile civice care susţin familia, au dreptate să o facă şi să pună în dezbatere subiectul ăsta. Dar eu cred că răspunsul care ar trebui dat la preocupările românilor vizavi de familie trebuie să vină prin politici publice care să susţină familia. Care să permită unui bărbat şi unei femei să facă copii, să-şi întreţină copiii respectivi, să nu fie puşi în situaţia să se despartă pentru că nu au mijloacele să întreţină copiii. Eu cred că astea sunt subiectele esenţiale ale familiei.

Dan Tăpălagă: Aşa e, dar aici, la această temă, la referendumul care s-ar putea să vină, întrebarea este: sunteţi de acord cu modificarea Constituţiei pentru definirea familiei ca fiind căsătoria dintre bărbat şi femeie? Da sau nu. Dumneavoastră cum răspundeţi?
Dacian Cioloş: Nu, eu personal nu cred că pentru chestiunea asta avem nevoie de un referendum şi de o modificare a Constituţiei. Eu cred că pentru a întări familia constituită dintr-un bărbat şi o femeie avem nevoie, în primul rând, de sprijin din partea societăţii, din partea statului, pentru ca familia respectivă să poată să-şi joace rolul. Şi noi în direcţia asta vrem să lucrăm şi pe asta vrem să ne mobilizăm energia. Referendumul ăsta e speculat…

Dan Tăpălagă: V-aţi referit doar la familia formată dintr-un bărbat şi o femeie…
Dacian Cioloş: M-am referit exact la ceea ce am spus.

Dan Tăpălagă: Doar la familia formată dintr-un bărbat şi o femeie.
Dacian Cioloş: Referendumul acesta…

Dan Tăpălagă: Dar nu înţeleg.
Dacian Cioloş: Dar n-aveţi… ce să înţelegeţi, ce vreţi să scoateţi de la mine?

Dan Tăpălagă: V-aţi referit doar la familia formată dintr-un bărbat şi o femeie?
Dacian Cioloş: M-am referit la familia pe care dumneavoastră aţi pus-o în discuţie, cea dintre un bărbat şi o femeie. Şi mai cred, pe de altă parte, că putem găsi soluţiile juridice, soluţiile instituţionale pentru a permite fiecăruia să trăiască aşa cum îl interesează. Nu mă amestec în dormitorul nimănui, nu asta cred că e rolul unui politician.

Pe de altă parte, ceea ce observ eu de un an şi ceva de când ne tot jucăm cu referendumul ăsta privind familia, e că el e scos la lumină şi băgat din nou la naftalină în funcţie de cum interesează pe unii politicieni. Să acopere sau nu unele subiecte. Şi de-asta spun, că oamenii ăştia care chiar cred în nişte idei şi vor să pună în dezbaterea publică subiectele astea ca să vedem ce crede societatea şi care sunt modalităţile cele mai bune de a încuraja familia, cred că oamenii ăştia merită mai mult decât speculaţia asta pe care o fac unii politicieni, folosindu-se de un subiect care e sensibil prin definiţie şi căruia e greu să îi răspunzi printr-un referendum. Cred că lucrurile sunt mai complexe decât atât.

Cristian Pantazi: Şi tot despre o opţiune personală aş vrea să vă întreb. Veţi candida la europarlamentare? Aţi luat această decizie?
Dacian Cioloş: Nu, am spus deja şi vreau să o repet şi aici, ca să fie clar: deciziile privind candidaturile viitorului partid le va lua partidul. N-are importanţă care sunt intenţiile mele. Eu am mai spus că eu, dacă mă implic în proiectul ăsta, o fac până la capăt. Şi voi participa la alegerile la care consider că pot să aduc ceva şi că pot ajuta la a promova ideile şi programul partidului. Dar deciziile privind candidaturile le vom lua după ce partidul se va lansa.

Cristian Pantazi: Ce calcule politice stau la baza înfiinţării partidului? Adică, pe scurt, puteţi să argumentaţi de ce e mai bine cu mai multe partide în opoziţie în loc de mai puţine?
Dacian Cioloş: Nu ştiu dacă e mai bine cu mai multe sau mai puţine. Eu, ce constat, este că cu toată oferta politică care a existat la alegerile din 2016 am avut mai puţin de 40% din electoratul cu drept de vot care a participat la vot. Eu ce am văzut, şi cu siguranţă au văzut şi alţii din analize sociologice, este că în continuare, din cei 60%, nu sunt toţi cei pe care nu-i interesează politica şi care nu vor să participe la viaţa politică. Sunt oameni care sunt nehotărâţi şi care nu se regăsesc în oferta politică existentă pe piaţa politică. Deci din punctul ăsta de vedere, cred că pentru viitoarele alegeri, chiar şi pentru credibilitatea viitoarelor alegeri, e important să participe cât mai mulţi la vot. Şi proiectul nostru politic are asta ca obiectiv. Să atragă spre politică, să retrezească interesul politic, chiar de implicare politică, unor oameni care până acum au stat deoparte.

Cristian Pantazi: Dar puteţi să-mi daţi un exemplu de diferenţiator clar între partidul pe care-l înfiinţaţi împreună cu colegii dumneavoastră şi ce există pe scena politică acum? Adică: de ce ar veni unul, care a stat acasă în 2016, la vot în 2019 sau 2020? Un element diferenţiator.
Dacian Cioloş: Oamenii pe care noi îi propunem sunt oameni care vin din mediul profesional. Mulţi dintre ei au gândit la fel cum gândesc cei care acum stau deoparte: „ce treabă am eu în politică, mai bine să stau să-mi văd de meserie, îmi văd de familie, fac ceea ce ştiu să fac, nu mă bag în chestiile astea, în mizeriile politice şi în compromisurile de-acolo”. Ei, noi cei care am iniţiat acest partid, după ce am avut o experienţă la guvernare mai mult sau mai puţin fortuită, oricum pentru care nu eram pregătiţi, am ajuns la concluzia că n-are cum să se schimbe România dacă nu se implică şi oameni care cred că au un cuvânt de spus şi care au stat deoparte până acum.

Dan Tăpălagă: Da, dar întrebarea e: aţi măsurat exact dacă, prin acest nou partid, veţi lua oameni care nu s-au mai implicat în politică, veţi atrage oameni care n-au mai votat cu alt partid, pentru că ceilalţi, liberalii, USR-iştii, se tem că veţi lua, de fapt, electorat de la ei.
Dacian Cioloş: Da. Am făcut nişte analize ca să vedem dacă ni se confirmă ideea asta…

Dan Tăpălagă: Şi ce spun aceste analize?
Dacian Cioloş: Şi da, ea ni s-a confirmat. Adică vor fi oameni, cel puţin…

Dan Tăpălagă: Câţi?
Dacian Cioloş: Bun, acum, lucrurile astea, oricum ştiţi foarte bine, la fel de bine ca şi mine, că astfel de analize valorează ceea ce ele valorează. Ele arată un tablou la un moment dat. Sunt foarte mulţi factori şi foarte multe elemente care trebuie să conveargă pentru ca rezultatele unei analize sociologice să se traducă, în fapt, în realitate, la momentul votului. Mai ales că mai avem încă un an-doi până la vot. Dar ceea ce am constatat noi din analizele sociologice este că există o parte a electoratului dispus să se prezinte la vot şi care nu se regăseşte în ofertele politice de pe piaţă. Şi care, dacă acest partid s-ar constitui, ei spun că l-ar vota. Legat de electoratul unora sau altora, eu cred că electoratul nu e proprietatea nimănui. Un partid politic cred că trebuie în permanenţă să facă nişte lucruri ca să convingă oamenii să voteze cu el.

Cristian Pantazi: Unde vreţi să aibă prezenţa cea mai mare? În oraşele mari? Oraşele mici? În mediul rural?
Dacian Cioloş: Peste tot. Ne dorim un partid naţional. Aşa cum într-o primă fază a reieşit şi din nişte analize pe care le-am făcut, cei care ar susţine acest partid nu provin preponderent dintr-o anumită nişă socială, ci vin şi din mediul rural, şi din mediul urban, şi din urbanul mare şi din urbanul mic. Sunt şi oameni cu studii mai puţine, şi oameni cu studii superioare. Deci e, mai mult sau mai puţin, o fotografie a ceea ce este România. Tocmai că ne dorim să nu rămânem doar în oraşele mari, unde probabil că mesajul e mai uşor de transmis, vrem să mergem şi-n mediul rural. Pentru că cred că foarte multe lucruri pot fi făcute în mediul rural, dacă oamenii care locuiesc acolo se implică şi dacă cei care au plecat în urmă cu câţiva ani sau chiar cu câteva luni din ţară din mediul rural s-ar întoarce şi eu ştiu cu siguranţă că sunt mulţi care s-ar întoarce dacă ar şti că pot să aibă acces la un sistem de sănătate eficient, dacă copiii lor pot să aibă acces la un sistem de educaţie eficient şi dacă am putea avea o administraţie publică care să lucreze în favoarea lor şi nu împotriva lor.

Chiar dacă condiţiile sunt dificile, tensiunea e foarte mare în societate. Când am pus noi cuvântul acela „Împreună”, acolo, nu l-am pus degeaba. Nu l-am pus doar ca pe un slogan. Chiar cred că e important să lucrăm, în primul rând, la reducerea faliilor din societate. Acesta e cel mai periculos lucru, dincolo de orice ideologie populistă a unui partid sau altul. Un partid nu face decât să exploateze o stare de spirit în societate. Şi mie, cel mai grav lucru în momentul de faţă, mi se pare starea asta de tensiune, de neîncredere unii în ceilalţi, de a asmuţi pe unii împotriva celorlalţi, de a se victimiza tot timpul şi de a victimiza un popor întreg – cred că aici avem de lucru, să recâştigăm încrederea în noi.

Dan Tăpălagă: Încă un mare reproş care vi se-aduce, domnule Cioloş, este că fragmentaţi şi mai mult opoziţia prin acest nou partid şi că va fi şi mai greu de unificat această opoziţie în perspectiva alegerilor.
Dacian Cioloş: Pe mine mă interesează să participe cât mai mulţi oameni la vot, pentru ca cei care vor intra în Parlament şi eventuala coaliţie de guvernare să fie cât mai reprezentativă. Eu constat că, cu oferta politică pe care am avut-o în 2016, au participat la vot 38 sau 39% din electorat. Deci, din cauza faptului că formăm noi un partid politic şi că fragmentăm noi opoziţia n-au participat la vot mai bine de 60% din electorat? Cred că asta trebuie să vedem. Să nu mai vedem electoratul ca pe-o proprietate sau ca pe o felie care e dedicată unuia sau altuia şi să vedem împreună. Şi încă o dată, pe mine asta mă interesează, să lucrez împreună cu ceilalţi, inclusiv cu celelalte forţe politice, să vedem împreună despre cum putem să convingem cât mai multă lume că lucrurile nu se pot schimba în România dacă nu există implicare. În primul rând prin participarea la vot şi-apoi chiar prin participarea la actul politic ca atare. Deci eu vreau să atragem oameni noi în politică. Şi pentru asta am considerat că lucrul – pe care noi, cel puţin, îl putem face cel mai bine, e ăsta: să venim cu această ofertă politică.

Dan Tăpălagă: Ultima întrebare: primul test electoral va fi anul viitor, la Europarlamentare. Şi întrebarea e aşa: dacă sondajele vor arăta, de pildă, că puneţi în pericol şansele USR de a intra în Parlamentul European, ce veţi face?
Dacian Cioloş: Nu ştiu. Vom discuta cu cei de la USR. Noi discutăm deja cu USR-ul, avem întâlniri frecvente, periodice şi discutăm foarte multe lucruri curente, despre ce se întâmplă într-o parte şi în cealaltă şi-n acelaşi spirit de dialog vom decide împreună care e calea cea mai bună.

Dan Tăpălagă: Vă simţiţi mai apropiat de USR decât de PNL? Că spuneaţi că discutaţi mai frecvent cu cei de la USR.
Dacian Cioloş: Eu mă simt apropiat, în primul rând, de nişte valori şi de nişte principii. Eu cred că oamenii trebuie judecaţi după faptele lor, în primul rând, mai ales în acţiunea publică. După faptele lor, după actele lor şi nu feeling-ul personal despre unul sau altul. Eu, personal, am prieteni foarte buni şi în USR, cu care am lucrat, cu mulţi dintre ei am lucrat la guvernare, am prieteni foarte buni, cu care pot discuta lucrurile deschis şi în PNL; deci, din punctul ăsta de vedere, al relaţiilor personale, nu există impedimente. Dar aici e vorba nu de ce credem noi personal şi de prieteniile pe care le putem avea sau nu, ci de modul în care putem fi convingători prin ceea ce facem, nu doar prin ceea ce spunem, în relaţie cu oamenii pe care îi vrem alături de noi.

Dan Tăpălagă: Vă mulţumim mult. Deci, în final, cum îi spunem partidului, pe scurt, la mitinguri, la…
Dacian Cioloş: România Împreună.

Dan Tăpălagă: Mulţumim.
Dacian Cioloş: Mulţumesc.